Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-07-10 / nr. 739

Proletari din toate țăr­ile, uni­ți-vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii or­ganizării producției și a muncii în agri­cultură și proiectul Legii privind răs­punderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloa­celor materiale și bănești, organiza­rea și funcționarea controlului finan­ciar. Comitetul Central a decis ca aces­te proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbu­nătățirile rezultate din discuția publi­că și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură și silvicul­tură și Comisia pentru problemele e­­conomice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile acestui an, la măsurile din primăvara pentru înlătu­rarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărîrea cu pri­vire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicității). Plenara a fost informată despre ac­tivitatea pe plan internațional desfă­șurată în ultima perioadă de conduce­rea partidului și statului, despre vizi­tele delegațiilor de partid și de stat ale țării noastre în alte țări și ale dele­gațiilor străine în Republica Socialis­tă România. Comitetul Central dă o înaltă prețu­ire activității internaționale desfășura­te de Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socia­liste România, de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozi­tive schimburile de delegații și con­vorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările so­cialiste, precum și cu numeroase par­tide comuniste, muncitorești și orga­nizații democratice din alte țări. A­­ceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii par­tidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a solidarității internaționaliste cu par­tidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, spo­rirea contribuției la întărirea unității sistemului socialist mondial, a mișcă­rii comuniste internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere sem­nării Tratatului de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste — cu prile­jul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniu­nii Sovietice, document de o deosebi­tă importanță pentru dezvoltarea rela­țiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele po­poarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea și rod­nicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guver­ne, precum și cu alți reprezentanți a numeroase țări — expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate statele, fără deosebire de orîndu­­ire socială, a contribuției țării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismu­lui și neocolonialismului, pentru res­pectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internațională și li­chidarea focarelor de încordare, pentru securitate și pace în Europa și în lume. Plenaru subliniază că și în viitor Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor pro­mova în mod statornic această politi­că externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii și înțe­legerii între popoare. In cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarășii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ștefan Boboș, Ni­colae Vereș, Gheorghe Homoștean, Ludovic Fazekas, Teodor Haș, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florența Mun­­teanu, Adalbert Crișan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roșu, Geor­ge Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga­ at In încheierea lucrărilor plenarei­a la­cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. LA CU PRI­VIRE LA DIN PRIMĂVARA ACEsTUI AN, MĂSURILE PENTRU INIĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITĂȚI Comitetul Central al Partidului Co­munist Român a examinat proble­mele legate de calamitățile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundațiile fără precedent care au afec­tat o mare parte a teritoriului țării, au lovit grav numeroase orașe și sate, în­treprinderi industriale, șantiere de con­strucții, unități socialiste din agricultură, întinse suprafețe agricole cultivate, lo­cuințele a zeci de mii de cetățeni, pro­­vocînd mari daune economiei naționale, precum și victime în rîndul populației. Plenara aprobă în întregime activita­tea depusă de Comitetul Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român in această perioadă de grele în­cercări pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obștesc și al cetățenilor, a vieților omenești, pentru sprijinirea populației sinistrate, în­lăturarea urmărilor calamităților și nor­malizarea activității economice și social­­culturale. Plenara apreciază că acțiunile energice inițiate și desfășurate sub direc­ta îndrumare a conducerii de partid și de stat, prezența tovarășului Nicolae Ceau­șescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, în mij­locul populației din zonele sinistrate și amenințate de ape, măsurile concrete sta­bilite cu acest prilej, vasta activitate­­ or­­ganizatorică și politică desfășurată de or­ganele de partid, de stat și obștești pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriașe mijloace materiale și forțe uma­ne pentru apărarea împotriva inundații­lor și înlăturarea consecințelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român dă o inaltă apreciere dîrze­­niei, abnegației și eroismului cu care clasa muncitoare, țărănimea, intelectua­litatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani și de alte naționalități — au răspuns chemării partidului, în­­ ­ continuare în pag. a 4 al ■>£',&l im­ly H In pagma a uaie/,/u/iitu/itiru,,,,uuuutMuiuutuumuu • Adunarea mondiala a tineretului și-a început lucrările • Ședința Comitetului pentru dezarmare Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deo­sebite, cînd întregul partid și popor desfășoară o muncă in­tensă pentru lichidarea urmă­rilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea in­ternă cît și externă a parti­dului și statului nostru de­monstrează, o dată în plus, u­­nitatea dialectică dintre sar­cinile naționale și cele inter­naționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a socie­tății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bună­stării întregului popor și preo­cuparea pentru întărirea coe­ziunii și unității țărilor so­cialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a tuturor for­țelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a poli­ticii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orînduire socială­— constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sînt părți inseparabile ale proce­sului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nos­tru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noas­tră, Comitetul Central al par­tidului și guvernul, acționînd cu fermitate pentru rezolva­rea gravelor probleme provo­cate de inundații, pentru asi­gurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în ace­lași timp o vastă activitate pe plan internațional. înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider ne­cesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. In pri­mul semestru producția globa­lă industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la su­tă, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 mi­lioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul pro­ducției industriale a crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptu­iesc în bune condiții sarcini­le privind creșterea producti­vității muncii, ridicarea cali­tății producției, sporirea efi­cienței întregii activități e­­conomice. In ce privește in­vestițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că e­­xistă condiții favorabile pen­tru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In do­meniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, rea­­lizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul se­mestru al anului trecut. Rezultatele obținute in pri­mele 6 luni in înfăptuirea planului în industrie se da­­toresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășură­rii în bune condițiuni a pro­ducției. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de con­ducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activi­tății economice. In același timp, aceste re­zultate demonstrează că or­ganele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și con­ducător în economie. Cu atit mai mult merită să subliniem rezultatele dobindite în in­dustrie, în realizarea planu­lui producției pe primul se­mestru, cu cît, după cum se știe, în această perioadă, da­torită inundațiilor, sute de în­treprinderi și-au întrerupt ac­tivitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotăririlor plenarei Comitetului Central din mar­tie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea u­­nor recolte bogate. Lucră­rile agricole au fost exe­cutate în condiții bune, s-a a­­sigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte, și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile ca­tastrofale care au afectat a­­proape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obține­­rii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivi­te, datorită măsurilor luate pentru reînsămînțarea suprafe­­țelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cereale­le de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strînsul orzului și griului a și înce­put și recoltele obținute sunt mulțumitoare; și în județe unde nu a început încă recol­tarea se apreciază că produc­ția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspec­tive pentru a obține produc­ții bune la culturile de toam­nă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine; umiditatea este mai mult decit suficien­tă­, și avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acope­rirea nevoilor de produse a­­gricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizio­nării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, înde­osebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de popu­lație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul se­mestru al anului trecut. Putem afirma astfel că re­zultatele generale obținute în economie în primele 6 luni a­­le anului sunt bune. Avem toate condițiile pentru a rea­liza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a pla­nului cincinal 1966 — 1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această perioadă în activitatea noas­tră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce privește aprovizionarea tehni­­co-materială, asigurarea do­cumentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperării între diferite în­treprinderi; s-au evidențiat lipsuri și în preocuparea pen­tru îmbunătățirea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate supe­rioare a mijloacelor materia­le și financiare, pentru creș­terea rentabilității activității economice. Rezultatele obținu­te pe primele 6 luni demon­strează că în toate întreprin­derile există mari rezerve pentru sporirea producției in­dustriale, ridicarea productivi­tății muncii, îmbunătățirea calității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creș­terea eficienței economice. De altfel, aproape toți tova­rășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat anga­jamentele de depășire a pla­nului de producție și benefi­cii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus; aceasta arată că po­sibilitățile de a obține pro­ducții peste plan — desigur, acolo, unde suntem­ interesați, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depunem efor­turi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în func­țiune, avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decât cea stabilită prin angajamentele suplimen­tare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provoca­te de calamități se putem re­cupera în primul rînd în in­dustrie, deci în acest dome­niu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile trebuie să ia măsuri mai ho­­tărîte pentru eliminarea nea­junsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve și posibilități de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din in­formarea prezentată, pagube­le pricinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprin­deri nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație deo­sebită impune luarea în con­tinuare a unor măsuri ener­gice. Este necesar să se asi­gure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor ca­pacitate, să se intensifice ac­țiunea de economisire a ma­teriilor prime și materialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reduceri cheltuielilor de producție, al micșorării consumurilor de materii prime și de mate­riale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, e­xistă încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocu­păm să obținem încă în acel an progrese reale în redu­cerea cheltuielilor de produc­ție și a consumurilor de ma­teriale. Se impune ca minis­terele, organizațiile economi­ce centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Com­i­tetului Central și guvernulu de a se realiza integral pla­nul de producție al acestu an în toate sectoarele de ac­tivitate. Va trebui ca în ur­mătoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a ca­pacităților de producție, încă pînă la sfîrșitul anului să re­cuperăm în întregime pierde­rile suferite în industrie,­­ să dăm peste plan o produc­ție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și sporeas­că preocuparea pentru ridica­rea calității producției, aceas­ta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării econo­miei noastre. Trebuie să inten­sificăm acțiunea de îmbunătă­țire a organizării producției și a muncii, asigurînd astfel ri­dicarea productivității muncii, creșterea rapidă a eficienței e­­conomice. O mare atenție trebuie a­­cordată realizării în întregime a planului de investiții, pune­rii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăp­tuirii în bune condițiuni a planului pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii ur­mători. Avînd în vedere că în unele sectoare de activi­tate sînt încă serioase rămî­neri în urmă la realizarea pla­nului de investiții, se impune ca ministerele, comitetele ju­dețene de partid să ia toate măsurile necesare pentru rea­lizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu u­­nele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realiza­rea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De a­­ceea, rog atît conducerile mi­nisterelor, cît și pe primii se­cretari, pe toți membrii Comi­tetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, aco­lo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este nece­sar să asigurăm cît mai rapid atît reînsămînțarea tuturor su­prafețelor de pe care se re­trag apele cît și însămînța­­rea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cît mai mari cu porumb, le­gume și culturi furajere; a­­ceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inun­dații. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenția asupra a­­cestei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi : nu trebuie să se aștepte nu­mai timpul bun, situația ce­re să se muncească pe orice vreme pentru a asigura strîn­gerea la timp a griului și or­zului. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricultu­ră, îndeosebi în sectorul zo­otehnic, se impun măsuri pen­tru realizarea la timp a tutu­ror lucrărilor prevăzute. A­­ceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul investițiilor în agricul­tură este rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lucrărilor de hidro-ame­­liorații și desecări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; ori­ce rămînere în urmă în a­­cest domeniu poate avea re­percusiuni negative asupra în­făptuirii programului stabilit de plenara din martie a Co­mitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe a­­nul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a con­tractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind apro­vizionarea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în pro­ducție, executarea lucrărilor de construcții, temele de cer­cetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la secțiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor — pla­nul pe 1971 și planul cinci­nal 1971 — 1975, urmărindu-se identificarea unor noi resur­se de creștere a producției si productivității muncii, de ri­dicare a rentabilității, reduce­rea cheltuielilor materiale, re­alizarea integrală și cu o înal­tă eficiență a programului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte pre­vederile planului cincinal — de către întreprinderi, de toate organele de partid — pu­tem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiții bune, pentru asi­gurarea din primul an, a în­făptuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de lege supuse dezbaterii plenarei sînt menite să contribuie la perfec­ționarea conducerii activității economice. Ele fac parte inte­grantă din programul de mă­suri stabilit de Conferința na­țională a partidului din 1967 privind îmbunătățirea organi­zării, planificării și conducerii activității economice și socia­le. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comi­tetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în această direcție, urmând ca la începutul anului 1971 să rapor­teze partidului — probabil în cadrul unei Conferințe națio­nale — despre felul cum s-a realizat această sarcină. De a­­ceea, va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri — îndeosebi Legea planificării, Le­gea comerțului exterior și al­tele — încît pînă la sfîrșitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea A­­dunare Națională, să devină călăuze practice ale activității noastre economice. Măsurile privind organizarea producției și a muncii în a­­gricultură, constituie de fapt o completare a celor prevăzu­te în legea adoptată în pri­măvara acestui an cu privire la organizarea și disciplina muncii în unitățile industriale și alte organizații de stat. După cum se știe, în țara noastră agricultura constituie o ramură de bază a activității economice. De aceea, organi­zarea temeinică a producției și a muncii în acest sector, în vederea creșterii continue a producției vegetale și anima­le, constituie o sarcină de im­portanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul repre­zintă principalul mijloc de pro­ducție în agricultură, că, in­diferent de proprietate, el este bun al întregii națiuni și că deci întreaga națiune este in­teresată în buna folosire și lucrare a lui, în creșterea fertilității și potențialului său productiv — partidul și statul nostru se preocupă permanent de conservarea și buna gospo­dărire a fondului funciar, de creșterea suprafețelor arabile, de executarea unor vaste lu­crări de ameliorații, desecări și irigații, de crearea condițiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelșugate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații atît pentru organele de stat cît și pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori și produ­cătorii individuali în executa­rea la timp și în mod cores­punzător a lucrărilor agricole, care au o importanță hotărî­­toare pentru cantitatea și ca­litatea producției agricole. Problema calității muncii are o însemnătate centrală atît în Industrie, cît și în agricultură. Este de înțeles că în condi­țiile orînduirii socialiste statul are obligația să vegheze ca nu toate sectoarele să existe condiții optime pentru desfășu­rarea activității pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Faptul că baza socia­lă a orînduirii noastre o con­stituie alianța clasei muncitoa­re cu țărănimea presupune ca cele două clase prietene să-și unească eforturile în vederea Înfăptuirii cu succes a între­gului program de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a so­cietății. Iată de ce se impun regle­mentări clare privind organiza­rea muncii și producției în a­­gricultură — la fel cum se im­pun și în industrie — întă­rirea ordinei și disciplinei; iată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă față de felul cum se desfășoară lucră­rile în agricultură — acest sector deosebit de important al activității economice. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toți lucră­torii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd tot­odată propuneri pentru ca el să răspundă cît mai bine ce­rințelor organizării activității în agricultură, întăririi ordinei și disciplinei, dovedește atît ni­velul înalt al conștiinței so­cialiste a țărănimii noastre, cît și justețea prevederilor cu­prinse în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea le­gii nu va rezolva de la sine problema. Este necesar ca Mi­nisterul Agriculturii și Silvi­culturii, organele agricole, Con­siliul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție și uniunile județene, con­ducerile întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor de me­canizare a agriculturii și ale cooperativelor agricole, const­ (continuare în pag. a 2-a1

Next