Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-20 / nr. 825

f V > s > Proletari din toate țările, uniti­vu­l Organ­ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și­­ al Consiliului populari județean Anul III, nr. 825 Marți, 20 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în ur­mă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndrep­tăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate di­recțiile activității viitoare a Organizației Națiuni­lor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele văr­sat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitlerista, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Uni­te ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut in vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a a­­doptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvol­tării vieții internaționale. Evocarea, cu acest pri­lej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăță­mintele în vederea creșterii rolului ei în soluțio­narea problemelor litigioase, în asigurarea cola­borării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în a­­cești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un sin­gur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socia­­lă pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puter­nice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau in robie colonială, sub dominația imperia­listă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîș­­tigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în în­treaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pă­trunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, în­țeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăp­tuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării Întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții interna­ționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mon­diale, în diferite părți ale lumii războiul conti­nuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bu­nuri materiale și culturale. Mai sînt încă popoare ținute sub jugul domina­ției coloniale, nevoite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state in­dependente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, a­­mestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să se impună voința lor, să le aserveas­că intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale po­liticii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și indepen­dente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași pe­rioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luindu-și soarta în propriile minți, trecînd la e­­dificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obținut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți repre­zentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. Româ­nia își propune să depună in continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei eco­nomic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, cultu­rii — factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și indepen­dent numai în măsura în care își asigură o puter­nică bază economică, științifică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvol­tarea colaborării cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că România are în prezent relații di­plomatice cu 97 de state și întreține schimburi co­merciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o a­­tenție specială colaborării și cooperării cu celelal­te state socialiste; în același timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la cir­cuitul mondial de valori materiale și spirituale putem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre popoare­le ce luptă pentru eliberarea de sub dominația imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității lor naționale. Țara noastră promo­vează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă și este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reciproc a­­vantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice conflict își exercită influența, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat. Împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră ne­cesar să se pună capăt războiului din Vietnam , intervenției străine în Indochina, să se treacă­­ retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale aliaților lor. Poporul vietnamez și celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure problemele existenței lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Național de E­­liberare oferă o bază rațională pentru soluționa­rea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mijlociu, considerăm că rezo­luția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 con­stituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile a­­rabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din a­­ceastă zonă, asigurarea independenței și integri­tății lor teritoriale. In același timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o solu­ție privind situația populației palestiniene, soluție care să țină seama de dorințele și năzuințele na­ționale ale acestei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurîndu­­se poporului coreean posibilitatea de a-și realiza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere între națiuni, să se dez­volte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiții favorabile ca Europa — leagăn al civilizației, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intere­selor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securității în Europa pre­supune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial și a perioadei războiului rece, re­cunoașterea inviolabilității granițelor existente și, în general, a schimbărilor istorice care s-au pro­dus pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, a­­sigurarea participării ambelor state germane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită in soluționarea chestiu­nilor în suspensie pe continentul nostru conside­răm că ar avea realizarea unei conferințe general­­europene consacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au con­tactele și acordurile bilaterale dintre state, indife­rent de orînduirea socială, România dezvoltă am­ple raporturi diplomatice, promovează relații multi­laterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tratatului sovieto-vest-german reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării re­lațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De aceea, Româ­nia acționează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balca­nice, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării și păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că organismele internațio­nale pot juca un rol important in respectarea prin­cipiilor dreptului internațional și în dezvoltarea relațiilor dintre state, țara noastră își aduce con­tribuția activă la întreaga viață a Organizației Na­țiunilor Unite și a celorlalte foruri cu caracter mondial. Este știut că din inițiativa­ României și a altor state, O.N.U. a adoptat unele rezoluții im­portante — și anume cea cu privire la dezvoltarea acțiunilor pe plan regional și a relațiilor de bună vecinătate intre state cu orînduiri sociale diferite, precum și cea referitoare la promovarea în rîndurile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. Și actuala sesiune a A­­dunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri românești cum sunt:­­Conse­cințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale negative asupra păcii și securității”, precum și „Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea întăririi co­operării economice și tehnico-științifice între state". La ordinea de zi a actualei sesiuni a organi­zației noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internațională, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între state, li­chidarea colonialismului și a subdezvoltării, apă­rarea și respectarea normelor de drept internațio­nal, asigurarea securității mondiale. Sperăm că re­zoluțiile ce se vor adopta în legătură cu aceste pro­puneri vitale ale omenirii vor fi de natură să exer­cite o influență favorabilă asupra evenimentelor internaționale, vor servi în mod efectiv cauzei păcii și destinderii în lume. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor. Sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Uni­te este, după opinia mea, chemată să dea un impuls mai puternic colaborării și cooperării internaționa­le, să contribuie la realizarea de noi pași pe calea soluționării problemelor litigioase și a conflictelor dintre state, la instaurarea unei păci trainice. Desi­gur, aceste deziderate se pot realiza numai prin acțiunea unită a tuturor statelor și popoarelor. In acest sens, aș supune atenției dumneavoastră con­siderentele guvernului român cu privire la direc­țiile principale către care ar trebui să ne îndrep­tăm eforturile pentru soluționarea problemelor stringente ce stau azi în fața omenirii și de care depind progresul, pacea și securitatea internațio­nală.­­ Un obiectiv central al vieții internaționale contemporane este acela de a se pune capăt neîn­­tîrziat războaielor și conflictelor armate actuale dintre state, care constituie un grav pericol pen­tru pacea întregii omeniri, a se înceta orice acte de agresiune, precum și de amestec în treburile interne ale altor state, a se asigura respectarea deplină a dreptului popoarelor la autodeterminare. O importanță deosebită ar avea în acest sens re­cunoașterea și aplicarea neabătută de către toate guvernele a principiilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferite. In acest spirit se cere ca toate statele să-și asume obligația so­lemnă de a renunța la folosirea forței sau la ame­nințarea cu forța în rezolvarea problemelor litigioa­se, de a acționa pentru soluționarea conflictelor dintre ele exclusiv prin mijloace politice, pe cale pașnică, prin intermediul tratativelor. — Considerăm, de asemenea, de o importanță primordială ca toate statele să-și ia obligația de a-și întemeia relațiile dintre ele pe deplina ega­litate în drepturi, pe respectarea reciprocă a inde­pendenței și suveranității naționale, pe neames­tecul în treburile interne și avantajul reciproc. Nu­mai apărarea și respectarea cu strictețe de către toate statele a acestor principii poate asigura o colaborare și cooperare internațională sănătoasă, poate feri de noi convulsii viața internațională, poate oferi deplină garanție de securitate fiecărui stat. — In rezolvarea problemelor internaționale este necesar să se aibă în vedere respectarea interese­lor tuturor popoarelor, iar la elaborarea și înfăp­tuirea măsurilor care afectează pacea și securitatea generală să se asigure participarea egală a tuturor statelor, mari și mici. Desigur, noi nu uităm nici un moment răspunderea deosebită ce revine sta­telor mari în viața internațională. In același timp, considerăm că țările mici și mijlocii au de jucat un rol de seamă în lumea contemporană și că ele trebuie să participe activ la rezolvarea tuturor pro­blemelor care confruntă omenirea. Aceasta presu­pune ca ele să ocupe un loc mai important și în Organizația Națiunilor Unite și în celelalte orga­ (continuare în pag. a 2­a) Cu prilejul sesiunii jubiliare a O.N.U. Întrevederi ale președintelui Aiului de Stat al Iiriei In cadrul acțiunilor desfă­șurate cu prilejul prezenței sale la sesiunea jubiliară Adunării Generale a Organi­a­zației Națiunilor Unite, preșe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, are o se­rie de întrevederi cu șefi de state și guverne, miniștri ai afacerilor externe și alte personalități care iau parte la lucrările Adunării Generale a O.N.U. Președintele Nicolae Ceaușescu­ a avut o întrevede­re cu președintele Zambiei, K. D. Kaunda, la sediul misiu­nii române la O.N.U. A­ asis­tat B.H.K. Mudenda, ministrul afacerilor externe al Zambiei. In cursul acestei zile, to­varășul Nicolae Ceaușescu a primit pe A. A. Gromîko, mi­nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., șeful delegației so­vietice la sesiunea jubiliară a O.N.U. Au fost de față Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe al României, precum și A. Dobrînin, amba­sadorul U.R.S.S. la Washing­ton, membru al delegației so­vietice la O.N.U. Ambele întrevederi s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. flem­nul oferit de președintele Nicolae Ceaușescu Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu, au oferit luni la prînz un de­jun în Adunării onoarea președintelui Generale a O.N.U., Edward Hambro, și secretaru­lui general al Națiunilor Unite, U Thant. La sediul misiunii române, reședința la New York a pre­ședintelui Consiliului de Stat, la intrarea căreia era arbo­rat drapelul țării noastre, au venit pentru a participa la dejun Edward Hambro cu so­ția, U Thant, președintele Zambiei, Kenneth Kaunda, Jean Bedel Bokassa, președin­tele Republicii Africa Centra­lă, Mitia Bibich­i, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Ahmed La­­raki, primul ministru al Ma­rocului, prințesa Ashraf Pah­­lavi, șefa delegației Iranului, A. A. Gromîko, ministrul afa­cerilor externe al Uniunii So­vietice, R. Kirchschläger, mi­nistrul afacerilor externe al Austriei, Janos Peter, minis­trul afacerilor externe al Un­gariei, Jan Marko, ministrul afacerilor externe al Ceho­slovaciei, E. H. K. Muchenda, ministrul de externe al Zam­biei, Ivan Bașev, ministrul afa­cerilor externe al Bulgariei, Nestor Kombat-Naguemon, mi­nistrul Republicii afacerilor externe al Africa Centrală, Vernon Johnson Mwaanga, re­prezentantul permanent al Zambiei la Națiunile Unite, președintele Comitetului nr. 4 al Adunării Generale a O.N.U. Președintele Nicolae Ceaușescu și soția au întîm­­pinat cordial pe înalții oaspeți, întreținîndu-se îndelung cu a­­ceștia. La dejun au luat parte Du­mitru Popescu, Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, precum și membrii delegației române la sesiunea O.N.U. — Maria Groza, vi­cepreședintă a Marii Adunări Naționale a României, preșe­dinta Comitetului nr. 3 al Adu­nării Generale a O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorii Gh. Diaconescu și V. Pungan. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, s-au rostit toasturi. Plenara de constituire a Consiliului Comitetului județean pentru cultură și ab­a­ teri, la Vaslui, a avut loc Plenara de constituire a Con­siliului Comitetului județean pentru cultură și artă. Au participat tovarășii Con­stantin Amariei, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., prim­­­vicepreședinte al Consiliului popular județean Vaslui, Ion Moraru, vicepreședinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, precum și repre­zentanți ai organizațiilor de masă și obștești, activiști cul­turali. Tov. Gheorghe Bălăuță, pre­ședintele Comitetului județean pentru cultură și artă, a pre­zentat o informare privind ac­tivitatea cultural-științifică des­fășurată în ultima perioadă în cadrul așezămintelor culturale. In continuare, s-a dat citire proiectului planului de măsuri a Comitetului județean pen­tru cultură și artă, pentru pe­rioada de iarnă. In timpul dezbaterilor, parti­cipanții au discutat pe larg despre metodele și stilul de muncă al metodiștilor institu­țiilor de cultură, făcînd pro­puneri de îmbunătățire a pla­nului de activitate pe perioa­da noiembrie 1970 — martie 1971. In cuvîntul său, tov. Ion Moraru a subliniat grija con­ducerii superioare de partid și de stat pentru organizarea și funcționarea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a comitetelor locale subordo­nate, în vederea ridicării vie­ții spirituale pe întreg cuprin­sul țării, a făcut aprecieri pri­vind desfășurarea activității culturale de masă în localită­țile județului Vaslui, recoman­­dînd perfecționarea stilului de muncă al activiștilor culturali. In încheiere, a luat cuvîntul tov. Constantin Amariei, care a subliniat continua dezvoltare a bazei materiale a muncii cul­turale de masă, datoria tutu­ror activiștilor de pe acest tă­­rîm de a se situa la înălțimea sarcinilor ce le-au fost încre­dințate. LA HUȘI Adunare festivă a lucrătorilor ceferiști ♦ Sîmbătă, 17 octombrie, avut loc, în sala Consiliului­­ popular orășenesc, o adunare festivă a lucrătorilor fero­viari hușeni, prilejuită de a­­niversarea a 80 de ani de la darea în folosință a liniei fe­rate Dobrina — Huși La adunare au participat re­prezentanți ai Comitetului ju­dețean de partid, ai Comitetu­lui orășenesc Huși al P.C.R., ai regionalei C.F. Iași și ai Comitetului executiv al sindi­catului lucrătorilor din trans­porturi. Cu acest prilej, au fost în­mânate distincții unui număr de 10 ceferiști din stația Huși, printre care, amintim : mecani­cul Ștefan Pietraru, fochistul Anton Stoica, impiegatul Ni­colae Hulubei și șeful de sta­ție Valeriu Serafimovich Par­ticipanții la adunare au vizio­nat apoi filmul „File de cro­nică", producție a cineclubu­­lui Casei de cultură, reușit program artistic,și un ssssessssssi în campania agricolă Restanțele nu pot fi recuperate doar cu lamentări L­a sediul comitetului comunal de partid Ivă­­nești de Vaslui se a­­flau tovarășii Gheorghe Iamandi, instructor al Comi­tetului județean de partid, Constantin Condurache, in­structor al U.J.C.A.P., și ingi­nerul Gh. Năstase, fermier la C.A.P. din localitate. Președin­tele unității era așteptat să sosească­ din clipă în clipă. Potrivit înțelegerii din ajun, ei urmau a se întîlni aici pentru a examina în ce sta­diu se află lucrările agricole de sezon și a stabili, împreu­nă, măsurile necesare. Am notat, din situația pe care o aveau, că pînă la 17 octom­brie era semănat grîul pe 750 de hectare din 850 prevăzute. Raportînd cifrele care mai rămăseseră pînă la încheie­rea perioadei optime de însă­­mînțare a griului în zona un­de se află cooperativa în dis­cuție, înseamnă că, la Ivă­­nești, se însămînțează acum ultimele suprafețe. Toate ce­le cinci semănători au func­ționat permanent, cu întrea­ga lor capacitate. La aceeași dată, porumbul era recoltat de pe 650 de hectare din 830 cultivate. Culesul strugurilor era terminat. „Ritmul de lu­cru satisăcător — ne-a decla­rat tovarășul Gheorghe Ia­mandi — este urmarea fireas­că a înfăptuirii măsurilor sta­bilite în plenara comitetului comunal de partid, care a a­­vut loc la începutul lunii sep­tembrie. Cu un aspect, totuși, nu putem fi mulțumiți. Din suprafața recoltată, nici treime nu a fost depănușată. " Vom stabili acum măsuri care, în 3—4 zile, să ducă la re­cuperarea întîrzierii la care m-am referit". Considerăm că și la Puș­cași, Lățești, Puiești, Cetă­­țuia, Hoceni, Deleni — Huși s-ar fi putut obține rezultate mai bune, în ce privește e­­fectuarea unor principale lu­crări solicitate de anotimp. Totuși, s-a întîmplat altfel. Tovarășul inginer șef Constan­tin Maliș de la C.A.P. Pușcași argumenta: „Am semănat a­­bia 112 hectare cu grîu din 200 prevăzute, întrucît lucrăm numai cu cinci tractoare, din opt, cîte sînt repartizate la noi". Intr-o tarla de pe valea Tu­­tovei, aparținînd C.A.P. Lă­lești, tractoriștii Gheorghe Dumitrașcu, Nicolae Mocanu și Claudiu Sterpu erau. Tere­nul era situat pe coastă. Pan­ta prea mare nu permitea să se facă o arătură de calitate. Ar fi fost necesar să-i spriji­ne cineva pe tractoriști, dar cine ? De 10 zile, ing. N. Fin­ea a dispărut din cooperati­vă, fără să se știe ceva des­pre el! Aceiași mecanizatori ne mărturiseau că la secție stau 4 tractoare din cauză că nu sunt oameni, iar unele tar­lale nu sînt eliberate la timp. Așa se explică de ce, pînă sîmbătă, pe cooperativă, era semănată cu grîu o suprafață cu mult mai mică decît pre­văd graficele. Din relatările primarului Ștefan Baghiu, de la Puiești, am reținut: „La C.A.P. Puiești au fost semănate 360 de hec­tare cu grîu din 510, la Lă­țești 300 tot din 510 și la Cetățuia 260 din 340. Princi­pala cauză a ritmului de lu­cru scăzut constă în șubre­zenia tractoarelor existente în secția I.M.A.". „Aici sînt­ repartizate cele mai uzate u­­tilaje, pe cînd în alte secții, cum ar fi la Pochidia și Dra­­galina, cele mai bune" —­ preciza­tor, Apostol, secreta­­rul comitetului comunal de­ partid. Am dorit să discutăm asemenea probleme și cu tot­varășul inginer Talianu, de la I.M.A. Tutova. Nu am putut* întrucît el nu controlează* nu ajută și nu îndrumă con. C.S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a)

Next