Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-10-20 / nr. 825
f V > s > Proletari din toate țările, unitivul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului populari județean Anul III, nr. 825 Marți, 20 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitlerista, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut in vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau in robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării Întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sînt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să se impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luindu-și soarta în propriile minți, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obținut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună in continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și independent numai în măsura în care își asigură o puternică bază economică, științifică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că România are în prezent relații diplomatice cu 97 de state și întreține schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o atenție specială colaborării și cooperării cu celelalte state socialiste; în același timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale putem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominația imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității lor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă și este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice conflict își exercită influența, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat. Împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam , intervenției străine în Indochina, să se treacă retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale aliaților lor. Poporul vietnamez și celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure problemele existenței lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Național de Eliberare oferă o bază rațională pentru soluționarea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenței și integrității lor teritoriale. In același timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluție privind situația populației palestiniene, soluție care să țină seama de dorințele și năzuințele naționale ale acestei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurînduse poporului coreean posibilitatea de a-și realiza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere între națiuni, să se dezvolte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiții favorabile ca Europa — leagăn al civilizației, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securității în Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial și a perioadei războiului rece, recunoașterea inviolabilității granițelor existente și, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participării ambelor state germane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită in soluționarea chestiunilor în suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferințe generaleuropene consacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orînduirea socială, România dezvoltă ample raporturi diplomatice, promovează relații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tratatului sovieto-vest-german reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării relațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De aceea, România acționează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării și păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că organismele internaționale pot juca un rol important in respectarea principiilor dreptului internațional și în dezvoltarea relațiilor dintre state, țara noastră își aduce contribuția activă la întreaga viață a Organizației Națiunilor Unite și a celorlalte foruri cu caracter mondial. Este știut că din inițiativa României și a altor state, O.N.U. a adoptat unele rezoluții importante — și anume cea cu privire la dezvoltarea acțiunilor pe plan regional și a relațiilor de bună vecinătate intre state cu orînduiri sociale diferite, precum și cea referitoare la promovarea în rîndurile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. Și actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri românești cum sunt:Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale negative asupra păcii și securității”, precum și „Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea întăririi cooperării economice și tehnico-științifice între state". La ordinea de zi a actualei sesiuni a organizației noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internațională, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între state, lichidarea colonialismului și a subdezvoltării, apărarea și respectarea normelor de drept internațional, asigurarea securității mondiale. Sperăm că rezoluțiile ce se vor adopta în legătură cu aceste propuneri vitale ale omenirii vor fi de natură să exercite o influență favorabilă asupra evenimentelor internaționale, vor servi în mod efectiv cauzei păcii și destinderii în lume. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor. Sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite este, după opinia mea, chemată să dea un impuls mai puternic colaborării și cooperării internaționale, să contribuie la realizarea de noi pași pe calea soluționării problemelor litigioase și a conflictelor dintre state, la instaurarea unei păci trainice. Desigur, aceste deziderate se pot realiza numai prin acțiunea unită a tuturor statelor și popoarelor. In acest sens, aș supune atenției dumneavoastră considerentele guvernului român cu privire la direcțiile principale către care ar trebui să ne îndreptăm eforturile pentru soluționarea problemelor stringente ce stau azi în fața omenirii și de care depind progresul, pacea și securitatea internațională. Un obiectiv central al vieții internaționale contemporane este acela de a se pune capăt neîntîrziat războaielor și conflictelor armate actuale dintre state, care constituie un grav pericol pentru pacea întregii omeniri, a se înceta orice acte de agresiune, precum și de amestec în treburile interne ale altor state, a se asigura respectarea deplină a dreptului popoarelor la autodeterminare. O importanță deosebită ar avea în acest sens recunoașterea și aplicarea neabătută de către toate guvernele a principiilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferite. In acest spirit se cere ca toate statele să-și asume obligația solemnă de a renunța la folosirea forței sau la amenințarea cu forța în rezolvarea problemelor litigioase, de a acționa pentru soluționarea conflictelor dintre ele exclusiv prin mijloace politice, pe cale pașnică, prin intermediul tratativelor. — Considerăm, de asemenea, de o importanță primordială ca toate statele să-și ia obligația de a-și întemeia relațiile dintre ele pe deplina egalitate în drepturi, pe respectarea reciprocă a independenței și suveranității naționale, pe neamestecul în treburile interne și avantajul reciproc. Numai apărarea și respectarea cu strictețe de către toate statele a acestor principii poate asigura o colaborare și cooperare internațională sănătoasă, poate feri de noi convulsii viața internațională, poate oferi deplină garanție de securitate fiecărui stat. — In rezolvarea problemelor internaționale este necesar să se aibă în vedere respectarea intereselor tuturor popoarelor, iar la elaborarea și înfăptuirea măsurilor care afectează pacea și securitatea generală să se asigure participarea egală a tuturor statelor, mari și mici. Desigur, noi nu uităm nici un moment răspunderea deosebită ce revine statelor mari în viața internațională. In același timp, considerăm că țările mici și mijlocii au de jucat un rol de seamă în lumea contemporană și că ele trebuie să participe activ la rezolvarea tuturor problemelor care confruntă omenirea. Aceasta presupune ca ele să ocupe un loc mai important și în Organizația Națiunilor Unite și în celelalte orga (continuare în pag. a 2a) Cu prilejul sesiunii jubiliare a O.N.U. Întrevederi ale președintelui Aiului de Stat al Iiriei In cadrul acțiunilor desfășurate cu prilejul prezenței sale la sesiunea jubiliară Adunării Generale a Organiazației Națiunilor Unite, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, are o serie de întrevederi cu șefi de state și guverne, miniștri ai afacerilor externe și alte personalități care iau parte la lucrările Adunării Generale a O.N.U. Președintele Nicolae Ceaușescu a avut o întrevedere cu președintele Zambiei, K. D. Kaunda, la sediul misiunii române la O.N.U. A asistat B.H.K. Mudenda, ministrul afacerilor externe al Zambiei. In cursul acestei zile, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., șeful delegației sovietice la sesiunea jubiliară a O.N.U. Au fost de față Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al României, precum și A. Dobrînin, ambasadorul U.R.S.S. la Washington, membru al delegației sovietice la O.N.U. Ambele întrevederi s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. flemnul oferit de președintele Nicolae Ceaușescu Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu, au oferit luni la prînz un dejun în Adunării onoarea președintelui Generale a O.N.U., Edward Hambro, și secretarului general al Națiunilor Unite, U Thant. La sediul misiunii române, reședința la New York a președintelui Consiliului de Stat, la intrarea căreia era arborat drapelul țării noastre, au venit pentru a participa la dejun Edward Hambro cu soția, U Thant, președintele Zambiei, Kenneth Kaunda, Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, Mitia Bibichi, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Ahmed Laraki, primul ministru al Marocului, prințesa Ashraf Pahlavi, șefa delegației Iranului, A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, R. Kirchschläger, ministrul afacerilor externe al Austriei, Janos Peter, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Jan Marko, ministrul afacerilor externe al Cehoslovaciei, E. H. K. Muchenda, ministrul de externe al Zambiei, Ivan Bașev, ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Nestor Kombat-Naguemon, ministrul Republicii afacerilor externe al Africa Centrală, Vernon Johnson Mwaanga, reprezentantul permanent al Zambiei la Națiunile Unite, președintele Comitetului nr. 4 al Adunării Generale a O.N.U. Președintele Nicolae Ceaușescu și soția au întîmpinat cordial pe înalții oaspeți, întreținîndu-se îndelung cu aceștia. La dejun au luat parte Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum și membrii delegației române la sesiunea O.N.U. — Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale a României, președinta Comitetului nr. 3 al Adunării Generale a O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorii Gh. Diaconescu și V. Pungan. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, s-au rostit toasturi. Plenara de constituire a Consiliului Comitetului județean pentru cultură și aba teri, la Vaslui, a avut loc Plenara de constituire a Consiliului Comitetului județean pentru cultură și artă. Au participat tovarășii Constantin Amariei, membru supleant al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului popular județean Vaslui, Ion Moraru, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, activiști culturali. Tov. Gheorghe Bălăuță, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, a prezentat o informare privind activitatea cultural-științifică desfășurată în ultima perioadă în cadrul așezămintelor culturale. In continuare, s-a dat citire proiectului planului de măsuri a Comitetului județean pentru cultură și artă, pentru perioada de iarnă. In timpul dezbaterilor, participanții au discutat pe larg despre metodele și stilul de muncă al metodiștilor instituțiilor de cultură, făcînd propuneri de îmbunătățire a planului de activitate pe perioada noiembrie 1970 — martie 1971. In cuvîntul său, tov. Ion Moraru a subliniat grija conducerii superioare de partid și de stat pentru organizarea și funcționarea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a comitetelor locale subordonate, în vederea ridicării vieții spirituale pe întreg cuprinsul țării, a făcut aprecieri privind desfășurarea activității culturale de masă în localitățile județului Vaslui, recomandînd perfecționarea stilului de muncă al activiștilor culturali. In încheiere, a luat cuvîntul tov. Constantin Amariei, care a subliniat continua dezvoltare a bazei materiale a muncii culturale de masă, datoria tuturor activiștilor de pe acest tărîm de a se situa la înălțimea sarcinilor ce le-au fost încredințate. LA HUȘI Adunare festivă a lucrătorilor ceferiști ♦ Sîmbătă, 17 octombrie, avut loc, în sala Consiliului popular orășenesc, o adunare festivă a lucrătorilor feroviari hușeni, prilejuită de aniversarea a 80 de ani de la darea în folosință a liniei ferate Dobrina — Huși La adunare au participat reprezentanți ai Comitetului județean de partid, ai Comitetului orășenesc Huși al P.C.R., ai regionalei C.F. Iași și ai Comitetului executiv al sindicatului lucrătorilor din transporturi. Cu acest prilej, au fost înmânate distincții unui număr de 10 ceferiști din stația Huși, printre care, amintim : mecanicul Ștefan Pietraru, fochistul Anton Stoica, impiegatul Nicolae Hulubei și șeful de stație Valeriu Serafimovich Participanții la adunare au vizionat apoi filmul „File de cronică", producție a cineclubului Casei de cultură, reușit program artistic,și un ssssessssssi în campania agricolă Restanțele nu pot fi recuperate doar cu lamentări La sediul comitetului comunal de partid Ivănești de Vaslui se aflau tovarășii Gheorghe Iamandi, instructor al Comitetului județean de partid, Constantin Condurache, instructor al U.J.C.A.P., și inginerul Gh. Năstase, fermier la C.A.P. din localitate. Președintele unității era așteptat să sosească din clipă în clipă. Potrivit înțelegerii din ajun, ei urmau a se întîlni aici pentru a examina în ce stadiu se află lucrările agricole de sezon și a stabili, împreună, măsurile necesare. Am notat, din situația pe care o aveau, că pînă la 17 octombrie era semănat grîul pe 750 de hectare din 850 prevăzute. Raportînd cifrele care mai rămăseseră pînă la încheierea perioadei optime de însămînțare a griului în zona unde se află cooperativa în discuție, înseamnă că, la Ivănești, se însămînțează acum ultimele suprafețe. Toate cele cinci semănători au funcționat permanent, cu întreaga lor capacitate. La aceeași dată, porumbul era recoltat de pe 650 de hectare din 830 cultivate. Culesul strugurilor era terminat. „Ritmul de lucru satisăcător — ne-a declarat tovarășul Gheorghe Iamandi — este urmarea firească a înfăptuirii măsurilor stabilite în plenara comitetului comunal de partid, care a avut loc la începutul lunii septembrie. Cu un aspect, totuși, nu putem fi mulțumiți. Din suprafața recoltată, nici treime nu a fost depănușată. " Vom stabili acum măsuri care, în 3—4 zile, să ducă la recuperarea întîrzierii la care m-am referit". Considerăm că și la Pușcași, Lățești, Puiești, Cetățuia, Hoceni, Deleni — Huși s-ar fi putut obține rezultate mai bune, în ce privește efectuarea unor principale lucrări solicitate de anotimp. Totuși, s-a întîmplat altfel. Tovarășul inginer șef Constantin Maliș de la C.A.P. Pușcași argumenta: „Am semănat abia 112 hectare cu grîu din 200 prevăzute, întrucît lucrăm numai cu cinci tractoare, din opt, cîte sînt repartizate la noi". Intr-o tarla de pe valea Tutovei, aparținînd C.A.P. Lălești, tractoriștii Gheorghe Dumitrașcu, Nicolae Mocanu și Claudiu Sterpu erau. Terenul era situat pe coastă. Panta prea mare nu permitea să se facă o arătură de calitate. Ar fi fost necesar să-i sprijine cineva pe tractoriști, dar cine ? De 10 zile, ing. N. Finea a dispărut din cooperativă, fără să se știe ceva despre el! Aceiași mecanizatori ne mărturiseau că la secție stau 4 tractoare din cauză că nu sunt oameni, iar unele tarlale nu sînt eliberate la timp. Așa se explică de ce, pînă sîmbătă, pe cooperativă, era semănată cu grîu o suprafață cu mult mai mică decît prevăd graficele. Din relatările primarului Ștefan Baghiu, de la Puiești, am reținut: „La C.A.P. Puiești au fost semănate 360 de hectare cu grîu din 510, la Lățești 300 tot din 510 și la Cetățuia 260 din 340. Principala cauză a ritmului de lucru scăzut constă în șubrezenia tractoarelor existente în secția I.M.A.". „Aici sînt repartizate cele mai uzate utilaje, pe cînd în alte secții, cum ar fi la Pochidia și Dragalina, cele mai bune" — precizator, Apostol, secretarul comitetului comunal de partid. Am dorit să discutăm asemenea probleme și cu totvarășul inginer Talianu, de la I.M.A. Tutova. Nu am putut* întrucît el nu controlează* nu ajută și nu îndrumă con. C.S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a)