Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-10-27 / nr. 1142
r Un pasionat cercetător al folclorului românesc TUDOR PAMFILE Fiu de răzeș din comuna Țepu, județul Galați, Tudor Pamfile s-a născut la 11 iunie 1883. După terminarea cursurilor primare și gimnaziale în satul natal și la Tecuci, va urma Școala militară din Iași și Școala de ofițeri de infanterie și cavalerie din București, în urma cărora „s-a pomenit într-o zi ofițer de cavalerie", cum nota contemporanul său Apostol Culea, obținînd, la 1 iunie, gradul de sublocotenent. Va fi o carieră nu prea prielnică pasionatelor sale îndeletniciri de folclorist, istoriograf și scriitor. Pasiunea sa pentru cunoașterea bogăției spirituale a poporului se datorește mai multor factori. In primul rînd, viața petrecuta la țară i-a oferit prilejul de a cunoaște „firișoarele de aur" ale creației populare din TePu care i-au sensibilizat sufletul, pregatindu-l pentru activitatea folcloristica viitoare. La aceasta se adaugă și faptul că epoca in care și-a început cariera de folclorist Pamfile se caracteriza printr-o efervescență activitate de cunoaștere a poporului, a creațiilor acestuia. Sămănătorismul era in floare, iar Academia Română începuse publicarea unei colecții „Din viața poporului român". Activitatea folcloristică a lui Simeon Florea Marian, devenit academician pentru merite exclusiv folcloristice, a lui Artur Gorovei, depusă pentru apariția revistei de folclor „Șezătoarea", îi stătea drept pilda. Absolvind, la 1 iunie 1901, școala militară, este repartizat la Regimentul 3 roșiori din Bîrlad. Efervescența culturală a acestui oraș va contribui și ea la orientarea și, mai ales, la angajarea lui Tudor Pamfile în munca de cercetare și valorificare a folclorului românesc. De altfel, aici va desfășura cea mai mare parte a activității sale de folclorist, etnograf, istoric și scriitor. Ion Bianu i-a ajutat și încurajat să-și publice culegerile, pentru că „vorbea cu atita căldură și entuziasm despre frumusețile poetice ale vieții sătenilor lui de la Iepu iicu se vedea bine că ele îi stâpâneau sufletul, ele erau dulceața minții lui". Pentru început, Pamfile publica culegerile sale în periodice. Astfel, în 1903, revista de folclor „Șezătoarea" ii publică câteva cintece „culese din Jăpu"i iar în 1905, își începe colaborarea la Floarea darurilor”, condusă de N. Iorga. In același am î se publica în Analele Academiei Române prima culegere „Jocuri de copii". nă La Bîrlad, în 1907, împreucu învățătorul Mihai Lupescu și cu L. Mrejeru, scoate culegerea „Carte pentru tineretul de la sate". In anul 1908, Academia Româna aprobă, la propunerea lui I. Bianu, editarea colecției „Din viața poporului român". Din cele 40 volume apărute în aceasta colecție, marea majoritate sunt alcătuite de T. PăuniHa: „Cimilituri românești" (1908), „Jocuri de copii" (1908), „Povești populare românești", „Cîntece de țara" (1910), „Sărbătorile de vară la români (1910), „Industria casnica la români" (1910), „Povestea lumii de demult", „Agricultura la români" (1912), (1913), „Mitologia românească" (191S), iată doar cîteva titluri care dovedesc că Tudor Pamfile, așa cum declara Artur Gorovei, „a scris mult și a dat la iveală o comoară neprețuită de cunoștințe despre sufletul poporului nostru, care poate că ar fi rămas pe veci pierdută, dacă nu ar fi răscolit el toate ungherele țării ca s-o descopere". Deși T. Pamifile a fost „un autodidact", avea „o temeinică pregătire pentru ce l-a preocupat o viața întreaga“. Era la curent cu folcloristica româna și chiar cu cea europeană. El nu era un simplu culegător, ci se interesă și de modul cum iau naștere creațiile populare. El condamna pe acei culegâtori care considerau orice produs ca fiind valoros, ca și cum poetul publică tot ce-i iese de sub condei. Preocupările pentru mitologie și etnografie vădesc viziunea să largă de cerefetător al spiritului popular, un adevărat ca el n-a fost teoretician, dar a știut cum sä lucreze pentru strîngerea folclorului. Dovada certă este modul cum a conceput revista „Ion Creangă", pe care o scoate la Bilad, în 1908, împreuna cu G. T. Kiriljeanu, M. Lupescu, D. Mihalache, Luca Mrejeru, Rădulescu Codin ș.a. Scopul editării acestui periodic „curat folcloric 1,, căruia i-au dat numele de „Ion Creangă" pentru că „în scrierile acestui țăran din Humuleștii Neamțului, căruia i-au fost dragi ca ochii din cap graiul și obiceiurile de la țară, se arată cel mai bine și ■moi cu meșteșug sufletul țăranului român" era „de a spori tot mai mult cunoașterea minunatelor produceri ale poporului". Preocupările revistei erau complexe. Chiar de la primul număr, sînt create rubricile : Articole diferite, Povești, Povestiri și legende, Botanică populară, Datini și credințe, Boale la oameni, Leacuri și descîntece, Boale la vite, Vrăji și farmece, Urații, Cîntece bâtrînești, Colinde, Cîntece, Vorbe adin ei, Glume, Jitii, Taclale etc. De-a lungul celor 13 arii de apariție, revista a publicat un bogat și valoros material folcloric. Pamfile desfășoară o rodnică activitate în cadrul acestei reviste, semnînd un imens număr de materiale. Prin regularitatea apariției, precum și prin seriozitatea materialului publicat, revista a fost mult apreciata in țara și peste hotare. Astfel, Al. Vlahuță o numea „cea mai bună revistă de folclor pe care o avem", ca fiind „o cinste pentru Bîrlad, și de învățături, de o comoară neprețuite reminiscențe. ..de împrospătări toți!", Barbu Delivrancea spuprofesionale pentru toți scriinea că „E o publicație dintre cele mai de seama, și aș putea zice cea mai de seama", iar Jan Urban Jarnik spunea ca „feste o adevărata comoară de niște pietre nestremăte". Scoaterea calendarului revistei „Ion Creanga", înființarea unei societăți de folclor, colaborarea la diverse publicații chirladiene și din alte părți demonstrează marea pasiune a lui T. Pamfile pentru folclor. „Ca un minier necunoscut și harnic - spunea Al. Lascarov Moldovanu — care sapă țarina ca să găsească bulgarași de aur, așa Pamfile a scormonit și scos la iveala, din marele nostru suflet românesc, bulgarași mulți și frumoși de aur curat. Din acest punct de vedere râmîne o pildă și un îndemn". Prof. ȘT. SECARĂ Rulmentul — Viitorul Stadionul „finkikiului“; vini puternic, cu rafale. Spectatori: circa două mii. Raportul șuturilor la poartă: H—S, din care pe spațiul porții 5— 5. Raport de comerț: 5—3. A arbitrat Gheorghe Arhire (slab), ajutat la tușă de Mircea Abramiuc și Emilian Lepcaliuc, toți din Suceava. Formații . Grifforaș — Vieru, Minciună, Niculescu, Oodreanu, Popescu, Frunză, Țoș, Filer, Popovici (min. 76, Popa), Chiuș — RULMENTUL; Iolea — Grigoraș, Țonea, Petraru, Rusu, Constantin, Apetrei, Angheluță, DShiciuc (min. 64, Bejan), Iivinț, Străuanu — VIITORUL. Așteptat cu un deosebit interes, derbiul vasluian al diviziei C, s-a terminat nedecis, rezultat oarecum viciat de arbitru, dar care este în perfectă concorduință cu forțele ce s-au înfruntat în teren. Trebuie să spunem, de la bun Început, că dacă nici una din echipe nu merita mai mult decit punctul cîștigat, suporterii lor — atît din Bîrlad, cît, și cei veniți de la Vaslui — meritau mult mai mult. Jocul nu a fost de prea bună calitate, repriză a două mai ales fiind, o lungă perioadă de timp, jucată într-un ritm ce amintește de derularea cu încetinitorul a unui film în care nu se petrece nimic. „Dușul rece” de la Roman, acel 2—6 cu Danubiana, se pare că a prins bine jucătorilor de la Viitorul. Ei ne-au oferit duminică o surpriză, nu numai prin așezarea pe teren, ci mai ales prin difzeriia de care au dat dovadă, prin tactica bine aleasă și punerea ei în practică. Echipa vasluiana s-a apropiat de mai puține ori de poarta adversă decit formația bîrlădeană. In schimb, ocaziile ei de acti serie au scät mult mai clare, Grigoraș (Rulmentul) salvîndu-și echipa de la goluri gata făcute. Pe de altă parte, liderul seriei a rămas dator, jocul de duminică fiind mult sub nivelul celor prestate in etapele anterioare. Este un lucru bine știut, formația bîrlădeană nu are încă un veritabil atacant și de aceea, în jocurile pe teren propriu, in fata unor apărări supranumerice, nu reușește să se descurce prea bine! Dar, de aici și pina la cele citeva șuturi expediate spre poarta lui Zolea, este o distanță cam mare. Fără a intra in amănunte, credem că rezultatele bune obținute pînă írn prezent, au adus in ring dmnâie acestei formații . Stare de automulțumire. Recentele măsuri disciplinare, anunțate de antrenorul I Ștefănescu (Duduc suspendat pina la 1 ianuarie a.C., pentru lipsă de pregătire, Radu și Oi Iciu scoși din lot, de asemenea, pentru lipsă de pregătire și unele abateri de la viața sportivă) confirmînd cele spuse de noi. Seria prelungită de victorii acasă și în deplasare, partidele grele susținute au adus o oarecare oboseală în formași un destul de..., subțiată a Rubrichtului. Eforturile lui I. Ștefănescu, constante în direcția fhorii lotului cu elemente tinere, de perspectivă, ni se păr în acest sens cu atât mai necesare. Duminică, deși miza foctlui a fost extrem de mare pentru Rulmentul, antrenorul bîrlâdean a promovat încă doi juniori : Minciună și Popa. Prima repriză a debutat cu două acțiuni de atac ale oaspeților, rezolvate în ultimă instanță de Codreanu și Grigoraș. Minutul 4 a adus și un henț în careul bîrlădean, ne Sancționat de conducătorul întîlnirii. Apoi, gazdele pun stăpînire pe joc, Filor și Chiuș reușind cîteva acțiuni personale care .,încălzesc” tribunele. Atacurile bîrlădenilor sînt din ce în ce mai insistente, oaspeții făcîndu-le față cu greu. In min. 18. Chiuș este faultat în suprafața de pedeapsă, dar conducătorul întîlnirii indică un punct din afara careului de 16 m. (1). Un minut, mai tirziu, din nou este faultat în careu (fără balon)ului din jucătorii bîrlădeni. In continuare, foarte rapid, ambele jocul este echipe beneficiind de cîteva bune ocazii de a deschide scorul, dar ratate de Chiuș și Popescu (Rulmentul), Angheluță și Divizia C Străoanu (Viitorul). Finalul primei reprize aparține din nou gazdelor, care încearcă stereotip, prin centrări pe sus (pradă ușoară pentru Țonea), să ajungă în apropierea porții lui Zolea. Repriza a două, așa cum spuneam, a avut un curs oarecare, gazdele fiind oprite în acțiunile lor de vînt, iar oaspeții neavînd curaj să atace. Cu toate acestea, Angheluță (min. 46), Livinț și Străuanu (min. 52) și din nou Livinț (min. 81), acesta din urmă cu poarta goală, cu ocazii extrem de favorabile de a itiserie. Forma bună a lui Grigoraș, pripeala vasluienilor și tehnică lor încă deficitară nu au adus golul atit de mult dorit. Bîrlădenii au încercat, în cîteva rînduri cu toată echipa — de aici rezultînd și două dintre ocaziile avute de vasluieni — să forțeze deschiderea scorului, dar în afară de minutul 60, cînd balonul expediat de Toș a fost respins în corner de Solea, nu am putut remarca o veritabilă ocazie de gol. In final, remarcăm de la oaspeți pe Grigoraș, Omul care l-a anihilat pe Chiuș (golgeterul formației bîrlădene — 7 goluri marcate) cu mijloace perfect regulamentare, și pe Angheluță, creatorul celor mai multe faze de gol ale formației sale. De la Rulmentul, din păcate, nu putem remarca pe nimeni. P. CONSTANTIN dim Esfessf ECRANE CRAN HELLO, DOLLY regie: Gene Kelly; — scenariul: Ernest Lehman după comedia muzicală a lui David Merrick; — muzica : Jerry Hermán t — coregrafia : Michgei Kidd ; — cu : Barbara Streisand, Waiter Matthau. Michel Crawford, Louis Armstrong. — Film distins cu premiul Oscar, 1989, pentru : cea mai bună scenografie și decoruri ; cea mai bună partitură muzicală pentru Un film muzical; cea mai bună regie artistică ; cea mai bună înregistrare sonoră. SíriS îndoială că, piscină numai 3e în comedia muzicală a lui David Mer I í*®rick, un alt regizor ar fi făcut din Hello, Delly un oarecare film — transpunere a unui spectacol. Datele esențiale ale scenariului se încadrează, destul de strict, intre limitele convenționale ale genului ți meritul filare al lui Gene Kelly, regizorul filmului, stă tocmai în amploarea rar întilnită cu care sînt orchestrate o serie de elemente tradiționale, în bogăția de inventivitate și în dinamismul pe care a știut să-l imprime întregii acțiuni. Deși este destul de dificil să-i definești personalitatea în cîteva cuvinte, se cuvine să amintim că Gene Kelly și-a ciștigat — după trei decenii de activitate — un loc bine meritat în istoria cinematografiei. Dacă ar fi să schițe tn, fie și sumar, o fișă filmografică, alături de nurhele lui Cekie Kelly, trebuie menționat neapărat: balerin, profesor de dans, coregraf, actor ele teatru și de film, regizor. (Amintim, dintre filmele care au rulat pe ecranele românești, Domnișoarele din Rochefort, Cîntînd prin ploaie și Procesul maimuțelor). Văzînd Hello, Dolly ne dăm seama că realizatorul filmului este, dincolo de profesionalismul cinematografic, un cunoscător al valorii pe cart o au elementele de mișcare intr-un film muzical. Pentru Gene Kelly orice detaliu este un pretext pentru coregrafie, orike situație se poate rezolva prin dans. Muzica lui Jerry Herman îl servește admirabil pe coregraful Kelly; eroii lui nu se poticnesc la mijlocul alte unei scene, aprtcîndu-se să-și „debiteze’ partitura, ci sînt luați pe sus de vîrtejul dansului, ca de vîrtejul propriilor lor sentimente. Dacă, de exemplu, eroina citită ,.Să mergem, cu toții la New York”, un oraș întreg asaltează, un pas de dans, gara. In viziunea lui Kelly, o banală plecare devine, deodată, un moment deosebit de palpitant. Și exemplele ar putea continua. Se poate vorbi mult despre Hello, Dolly pentru că nu numai coregrafia și muzica sunt deosebite. Deși spectaculos, realizat în stilul marilor montări hollywoodiene întregul film, este construită cu migală, cu mare grijă pentru detaliu, fără nimic ostentativ și fără exagerări de prost gust. Dintre actori, Barbara Streisand (Dolly) este, la această prima întilnire cu publicul romănesc, la înălțimea elogiilor unanime care i se aduc. Rolul realizat de ea, destul de dificil și de mare ca Mindore, este o adevărată demonstrație de artă actoricească. Fără îndoială, Hello, Dolly este un film ca divertisment, dar Gene Kelly ne oferă un divertisment de bună calitate, un film luminos și optimist. SILVIA ȘTEFANESCU Scenă din film In ultimul act al turului campionatului diviziei B la rugbi, formația bîrlădeană Unirea a obținut o prețioasă victorie în deplasare la Gura Humorului, în compania echipei Minerul Broșteni, lderul acestei serii, în campionatul precedent. In rândurile de mai jos Mircea Păiu, antrenorul cincisprezecelui bîrlădean, ne relatează unele aspecte legate de partida pe cară, echipa sa a susținut-o la Gura Hurporului. ..Deșr echipa gazdă a dominat majoritatea timpului, noi am știut, în primul rînd, să contracarăm toate acțiunile lor de atac, printr-o apărare fermă, prin plataje sigure. Pachetul nostru de incintăși a acționat grupat și sigur, s-a „bătut” de la egal la egal cu pachetul advers și a știut să organizeze multe acțiuni de contraatac foarte reușite, care au pus deseori în pericol buturile adverse și care, în final, ne-au adus victoria. Cîștigînd majoritatea baloanelor la grămezile spontane și ordonate, cît și la margine, am știut să lansăm din apărare contraatacuri foarte periculoase, lucide și să avem superioritatea pe... tabela de marcaj. Cristea a deschis scorul (mint. 30) printr-o splendidă încercare, survenită din urmărirea balonului degajat defectuos de fundașul echipei gazdă. Cu toate eforturile, gazdele nu reușesc să încline balanța în favoarea lor, ci doar să reducă din handicap prin Briceag, care transformă o lovitură de pedeapsă. 3—4. Speranțele gazdelor de a schimba soarta partidei în favoarea lor sunt spulberate însă de Cazacu, care în min. 32 semnează o spectaculoasă încercare, finalizînd o acțiune inițiată de Bâtrăhău : 3—8. Surprinse, gazdele luptă cu toate forțele, cu toate resursele lor fizice și morale, însă noi jucăm calm, lucid și zădărnicim atac după atac. Abia în final, minerii reduc din handicap (min. 71) printr-o încercare realizată de același Briceag : 7—8, scor cu care ia sfîrșit întîlnirea. . Victoria obținută. ..confirmă superioritatea tactică a formației bîrlădene, a jocului deschis și spectaculos pe care ea l-a prestat. Doresc să remarc contribuția deosebită ce au avut-o jucătorii Pătrădău, Ionescu, Cristea, Gociu, Iănovici și debutantul Topală, încă elev”. B. CORNIȘA corespondent Divizia B Minerul Broșteni- Unirea Birlad (0-4) Pe scurt LONDRA (Aáérpres). Pe terenurile acoperite de la „Wembley” început turneul de tenis „Embassy", untul din cele mai mari concursuri „open" ale sezonului de toamnă, la care sunt prezente cele mai bune rachete ale lumii. Interesul suscitat de acest turneu este determinat și de faptul că rezultatele sale vor avea o mare importanță pentru stabilirea clasamentului final al „Marelui premiu al federației internaționale de tenis” în care conduce americanul Stan Smith, urmat de românul Ilie Năstase. încă din primul tur au fost înregistrate două surprize : australianul Ray Ruffell -a eliminat cu 0—7, 6—4 pe Stan Smith, Unul din capii de serie ai Concursului, iar sud-africanul Fred McMillan l-a întrecut cu 6—4, 6—2 pe Keil Rosewall (Australia). Jucătorul român Nlie Năstase, care nu se numără printre capii de serie la acest turneu, l-a învins în două seturi destul de strînse: 8—6, 6—4 pe americanul Roy Barth. In cea mai echilibrată partidă a zilei, tenismanul cehoslovac Jan Kodes a dispus cu 6—3, 4—6, 6—4 de australianul Fred Stolle. BELGRAD 26 (Agerpres). — în turneul internațional masculin de știri de la Smederéveska Palahíca (Iugoslavia) s-au disputat partidele întrerupte din rundele anterioare. Maestrul român Theodor Ghițescu a remizat cele două partide întrerupte cu Janösevici și Zaițev: înaintea ultimei runde, în clasament conduce Smejkul (Cehoslovacia) cu 10,5 puncte, urmat de Karaklaiei (Iugoslavia) — 10 puncte, Kurajița (Iugoslavia) — 8,5 puncte, Ostoii (Iugoslavia), Zaițev, (U.R.S.S.) — 8 puncte, Rajcovici (Iugoslavia) — 7,5 puncte, Ciocîltea (România) — 7 puncte, Ghițescu (România) — 6 puncte etc. TOKIO 26 (Agerpres) Campionul mondial de box la cat, cocoș mexicanul Ruben Olivares și-a păstrat titlul. El l-a întilnit la Nagoya pe șaiartgierul său oficial japonezul Kazuyoshi Kakazawa de care a dispus prin ko în penultima repriză. De remarcat că în repriza a 14-a, japonezul a fost de trei ori expediat la podea. MÜNCHEN 26 (Agerpres) Cuplul vest-german Rudi Altig-Albert Fritz a preluat conducerea în Cursa cuvistă de șase zile care se desfășoară în prezent pe velodromul acoperit din Dortmund. Ei totalizeaza 241 puncte, fiind urmați la Uhtűr de perechile Kemperg— Bagdahl (R.F. a Germaniei) — 1:38 puncte, Duyndam — Pinnen (Olanda) și Schulze — Renz (R.F. a Germaniei) —• 99 puncte. A.C.A., acum și reumatismul Nu știm dacă, intr-adevăr, tovărășii de la filiala A. C. A. Biliad, suferă de reumatism. Pronifixarea evolutivă duce la parginexie. Așa se explică, poate, de ce mai mulți apicultori din comuna Al. Vlahuță, printre care și Gh. Teodorescu, așteaptă de luni de zile ca un delegat al filialei să-și aducă aminte să ridice cele citeva sute de kilograme de miere de albine, contractate, de apicultorii respectivi cu A.C.A., pentru a primi in schimb tahâra necesarriemării albinelor. „Probabil, ne-a spus Gh. în acești tovarăși n-au fost încă „ințeptați" (de albina), ca să-și respecte contractul ce s-au incheiat cu noi". Știindu-se ce înțepătură de albine prezintă o eficiență terapeutică antireumatismală sigură, delegați un roi de albine să se ducă in „audiență" la conducerea filialei Biriad a A.C.A. pentru a-i ajuta, pe aceasta cale, hai să-i zicem „medicală", să-și amintească de îndatoririle ce le au către furnizori. Poate așa vor fi mai receptivi la apelurile dir, I Și cu mai repede, că dacă dau un policirtritâ, chiar o prisacă întreagă de veți trimite în „audiență" tot nu se vor mai putea deplasa în comunele unde au contracte cu apicultorii... Un gestionar grijuliu In sotul Colpușneni, comuna Lipeveț, există la codparativa de consum un gestionar pé nume loan D, Möisö, foorté gri juliu cu ceea ce le trebuie, dar mai ales cu ce nu le trebuie, cumpărătorilor. Un elev a cerut un caiet tip II : „Nu cunoști, tu, piciule, că asemenea caiete nu se mai „poarta". Nu știie tovarășa iri vârâtdare! ia tip I cu acuși nu-l mai vezi nici pe ăsta". Unele produse mai solicitate le vinde numai daca cumperi î kg, de pește, un pachet de drojdie uscată, chitib nu ăl n«voie de ,așa cevd, „Nu cunoști, tovarășe, așa-s indicațiile de sus ! Dacă vini niște caiete său un litru de petrol, cumperi noităluță și o jucărie și e o carte (destul de scumpă V- n.n.) ca să nu arzi de pomană gazul statului”. Suntem informați că gestionarul I. Moise a mai fost sancționat pentru „mici afaceri necinstite" pe seama bunurilor statului. întrebămi și noci de cînd s-au dat astfel de „indicații11 de a niu se vinde un litru de petrol fără o carte și o jucărie, pentru ca terațlnii „să hiardă gazul de pomană“ eiirti stisți de I. Höise ? Așteptăm răspuns in termenul legal, bineînțeles, cu specificarea măsurilor luate împotriva géstianárülUi, măi áléi cd hu esté la príma abáteré. [_S-au ars?! | „Dragă redacție, noi suntem elevi la Școala generală din satul Suseni, comuna Băcani, și vrem să ne faceți și nouă lumină în sat. Dumitru zice că nu m-ar fi exprimat bine, dar și el mérge prin noroi pe timp ploios, pentru că în satul nostru nu ard becurile. El <u mai ruși afes la exprimare, dar nu voi rog să ne faceți lumină. Cind a fost prin sat Gh. Rotaru, șeuil Centrului , distribuire a e nérgíél electrice Bîrlad, noi am sărit feți cu gura la el, dar ne-a spus câ né arde él cu bățul, de n-o să-i mai zicem ca nu ard bjecurile din luna februarie in sat. E drept așa ? El nu se exprimă frumos !". Micul semnatar al scrisorii continuă : „Cînd or să vină penu ciia de la Bîrlad să ne pună becurile ? Pe vint și ploaie, ca sâ-î electrocuteze ploaia Ce grijulii copiii ăștia ! Dacă dHfud din conducerea crenilului ar fi scurtcircuitat prin buzungi‘S In ziua de stilăriuT,,, întreprinderea județeană ar putea trece la fapte. Simplu. Un contact,,, cu creionul pe statele de plată, în dreptul celui răspunzător ; dar noi considerăm suficientă critica din ziar ți așteptam ca becurile din satul Suseni, comuna Băcani, sa se aprindă toate ! S-au mai vazut minunii d-osteni „Am luat legătura“... In ziarul nr. 1118/29 septembrie aduceam la cunoștința forurilor în drept prin nota „Achiziționăm un pietromax", că, deși înființat de mult, chioșcul nr. 12 de legume-fructfe din Vaslui, de pe strada Dennei, nu este încă racordat la sistemul de mumferitare cu energie electrică. Notă respectivă am trimis-o Consiliului popular al țărașului Vaslui spre rezolvare. Deși cu irttírziere mare, am primit un răspuns formal, neacoperit de fapte sau măsuri precise : „obligația asigurării racordului electric la chioșcul L.F. din str. Donici este a conducerii C.L.F. Vaslui, care trebuia... Noi am luat legătura cu C.L.F. Vaslui și i s-a cerut să asigure iluminatul electric al chioșcului" Nu-i suficient să luăm doar jlegatura". Ci să stabilim măsuri, termene precise pentru respectarea indicațiilor pe care Consiliul popular orășenesc, se pare ca le-a dat, in momentul de față, chioșcul in cauză, tot nu are racordată lumina electrică. Dovada că numai „a lua legătura" nu-i suficient, nu este un mod de a rezolva criticile aduse prin presa. Așteptăm un alt răspuns de la Consiliul popular al orașului Vaslui, mai documentat și în termenul legal Rubrică redactată de GHLÖRÖLlE APÓSTOL L <