Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-10-27 / nr. 1142

J I kkkkk Proletari din toate lurile, uniti­vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean 1 ACIUAL CINCINAL - AMPLU PROGRAM 1 1 OI EDIFICARE al SOCIETĂȚII SOCIA­lISTE 1 I MULTILATERAL DEZVOLTATE Volumul de investiții din care in industrie MILIARDE LEI Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975". I Creșterea producției globale agricole „Producția globală agricolă în 1­97T-1975 —media perioadei— va­­ crește cu 36-49 la sută, față de I media anilor 1966-1970“ $ ‘ 5 Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare­­ economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada I­I 1971—1975". UN OBIECTIV PRINCIPAL AL INDUSTRIEI VASLUIENE Reducerea consumurilor specifice în întreprinderile județului: 71,6 tone de metal sub consumul normal Un record al I. E. I. S. Huși: 635 m. c. material lemnos economisit Atenție la energia electrică! A­ctualul plan cincinal de dezvoltare economico-socială a țării noastre, a­­doptat în recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, are in vedere pro­movarea pe scară mai largă a pro­ceselor industriale intensive în domeniul re­ducerii cheltuielilor materiale, în expune­rea prezentată de tovarășul Ion Gheorghe Maurer asupra proiectului de plan cincinal se arăta că „Sarcina centrală pentru asi­gurarea bazei materiale a planului constă în economisirea și valorificarea superioară a materiilor prime, fie că provin din țară sau din import. Ceea ce ne-am propus cu privire la reducerea consumurilor de mate­riale, corespunde unei tendințe existente pe plan mondial, ține seama de nivelul încă ridicat al acestor consumuri în raport cu dotarea tehnică a producției noastre, de fondurile mari alocate pentru îmbunătățirea în continuare a dotării tehnice și perfecțio­narea proceselor tehnologice, de orientarea producției în cea mai mare măsură spre sor­timente cu un grad mai înalt de prelucrare a materiilor prime". în Legea pentru adoptarea planului cin­cinal de dezvoltare economico-socială R. S. R. pe perioada 1971—1975, sarcinile­­ de reducere a prețului de cost se consideră minimale, eficiența folosirii mijloacelor ma­teriale trebuind să crească prin reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil și energie, prin extinderea utili­zării înlocuitorilor, îndeosebi de meta și lemn. " Conștienți de importanța acestei sarcini, ținînd seama că, prin utilizarea judicioasă a materiilor și materialelor, pe baza micșo­rării normelor de consum, se creează con­diții de realizare a unui volum sporit de produse din aceleași resurse materiale, oa­menii muncii din întreprinderile județului nostru se străduiesc să gospodărească mai judicios mijloacele materiale pe care statul, societatea noastră socialistă le-au încredin­țat spre administrare și gospodărire, adu­­cînd, astfel, o contribuție de seamă la îm­bunătățirea continuă a nivelului de trai, material și spiritual al întregului popor. In reducerea cheltuielilor materiale un rol însemnat îl prezintă fixarea unor norme de consum în funcție de condițiile reale. In unitățile noastre, aceste norme au o dina­mică pozitivă, in sensul că de la an la an au fost micșorate. La Fabrica de rulmenți din Bîrlad, de exemplu, normele de con­sum planificate pentru anul 1971 au avut în vedere o reducere a consumului de me­tal față de anul 1970 cu peste 100 tone de oțel. Asemenea reduceri s-au conside­rat a fi posibile ca urmare a dotării uzinei cu utilaje noi, de înaltă tehnicitate, ca ur­mare a îmbunătățirii continue a procesu­lui tehnologic. Acțiunea de economisire a metalului a fost însă susținută la F.R.B. în mod deosebit printr-o serie întreagă de măsuri, inițiate de comitetul de partid pe fabrică. Nu este locul să le enumerăm aici, dar trebuie să spunem că a fost antrenată întreaga masă de salariați, comuniștii situîn­­du-se în fruntea luptei pentru încadrarea în normele de consum. Și într-adevăr, acti­vitatea politică și-a atins țelul. La sfîrșitul a trei trimestre, fabrica bîrlădeană a reușit să economisească 15,5 tone de oțel față de consumul normal și o cantitate mult mai mare, circa 100 de tone, față de con­sumul anului trecut. Cu rezultate asemănătoare se prezintă la sfîrșitul celor trei trimestre ale anului și co­lectivul industriei locale din Huși. Tovarășul inginer Flavian Reiter, directorul unității, CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) SUBREBACȚIA MOBILĂ A „VREMII NOI TANSMITE DE LA _ REBRICEA _ „Nu avem atelaje, dar chiar dacă le-am avea... A­ceasta ar fi, se pare — după spu­sele inginerului șef al unității, to­varășul Ion Țurcanu —, cauza pen­tru care ritmul la eliberatul terenu­lui de porumb (știuleți și coconi) este atît de lent, nicit, din 466 ha. re­coltate, au fost eliberate... „hai să zicem, 140" — cum spunea președintele C.A.P.­­ului, tovarășul Gheorghe Handă. Ar fi trebuit, probabil, să începem transmisia noastră de la Rebricea cu o amănunțită situație a cifrelor care ni s-ar fi oferit spre analiză, dacă acestea ni s-ar fi oferit într-adevăr. Neputînd spu­ne însă decît că mai sînt de recoltat circa 5 hectare de porumb, din totalul de 471 cultivate, vom aduce la cunoștința citito­rilor interesați (vizînd prin această sub­liniere, atît organele locale, cît și pe cele județene de resort) faptul că, pînă ieri, marți, 26 octombrie 1971, nu fusese arat nici un hectar pentru însămințările de primăvară. Mai adăugăm acestei ..si­tuații“ — după cum se vede, mai mult încărcată... de goluri, decît de cifre —­ și faptul că recolta de porumb n-a fost transportată nici măcar de pe jumătate din suprafață. Președintele C.A.P.-ului a­­firma că dacă, totuși, știuleții­­ au fost transportați de pe 200 hectare pînă acum, „situația este încă foarte bună față de anii trecuți și este excepțională dacă ne gîndim­ că se lucrează la cîmp numai cu femei, care, ba vin, ba nu vin la lu­cru". Fără să vrem, cu tot dinadinsul, să atentăm la convingerea de mai sus a președintelui Gheorghe Handă îi amintim că peste 4 zile vom intra în ultima lună a toamnei și nu-i garantăm că vremea va avea „înțelegerea" de care dă dovadă domnia sa. In urma unei asemenea situa­ții, ne permitem o întrebare : au fost lua­te toate măsurile politico-organizatorice, pentru ca și aici, la Rebricea, să­ fie apli­cate în practică prețioasele indicații cu­prinse în scrisoarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU adresată lucrătorilor din a­­gricultură ? Răspunsul este limpede și, de­­ aceea, în ședința care este programată, zilele acestea, comitetul de partid pe C.A.P. va trebui să analizeze cu simț de răspundere cauzele rămânerilor în urmă enunțate mai sus și să ia neîntîrziat mă­suri operative de accelerare a ritmului de eliberare a terenului de știuleți și coceni, pentru ca nici un hectar din întreaga su­prafață planificată să nu rămână nearat. Bineînțeles, este necesar să fie fertilizat «e solul, cu superfosfat așa cum prevăd ce­rințele agrotehnice. Subliniam în titlu cauza care a dus la întârzierea inadmisibilă a eliberării lui GEORGE STOICA ȘT. DOBROGEANU (continuare în pag. a 3-a) I în pagina a 2-a ! ! SPORT ! Anul IV, nr. 1142 ____________________ 4 pagini 30 bani r­ j O hotărîre de mare importanță internațională ți I Adunarea Generală a O.N.U. I a restabilit drepturile legitime­­ ale Republicii Populare Chineze j la Organizația Națiunilor Unite I (Amănunte în pagina a IV-a) TELEGRAMA Tovarășului MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dorind ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Mi­niștri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului popor român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Con­siliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite și în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze in drepturile sale la O.N.U. consti­tuie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizației Națiunilor Unite, pentru cauza progresului și păcii în lume; ea constituie o vic­torie a politicii juste de recunoaștere a rolului și importanței deosebite a Republicii Populare Chineze în viața internațională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă și în conformitate cu aspirațiile popoarelor a marilor probleme ale con­temporaneității nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul repre­zentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuție esențială la respectarea normelor dreptului internațional, la creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în promovarea prin­cipiilor independenței și suveranității naționale, deplinei egalități în drepturi, nea­mestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guverneze relațiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relațiile de prie­tenie și colaborare multilater­ală dintre partidele și țările noastre, întemeiate trai­nic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului și interna­ționalismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forțelor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfășura în Organizația Națiunilor Unite și în celelalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Fabrica de confecții Bîrlad. Aspect dintr-unul din sectoarele de producție F­aptele pe care le vom prezenta în cele ce ur­mează nu sunt absolut necunoscute. Cititorii își amintesc, desigur, des­pre lipsurile semnalate anul acesta cu ocazia unor raiduri prin unitățile de desfacere a legumelor și fructelor din ora­șul Huși. Reamintindu-le, a­­cestea pot fi rezumate astfel : repartizarea preferențială produselor de către șeful de­­­pozitului hală Gheorghe Pe­­nișoară, livrarea unor produse nesortate, degradate, cu lipsă la cîntar, vînzarea unor măr­furi la prețuri ce nu cores­pundeau calității, neonorarea comenzilor, depozitarea a două mașini de legume fără a fi cîntărite și a se întocmi acte­le necesare etc. etc. Ceea ce este curios și, deopotrivă, ne­liniștitor, este faptul că lipsu­rile și abaterile constatate de organele inspectoratului co­mercial de stat au continuat să se perpetueze lună de lună, de la control la con­trol. Și iată de ce. Con­ducerea centrului de le­­gume-fructe Huși, (inginer Va­­leriu Tarbă), se „obișnuise” cu această situație, manifestînd o crasă comoditate. In asemenea condiții favorabile, șeful depo­zitului, Gheorghe Penișoară, și-a căutat liniștit de treabă. Mai mult chiar, și-a intensifi­cat acțiunea de persecutare a gestionarelor care au dat re­lații presei și organelor de control comerciale. „Ce ați rezolvat cu pîra ? Ce credeați că o să-mi facă”, s-a adresat Gh. P. gestionarei Ecaterina Trifan. „Tratamentul” aplicat de Gheorghe Penișoară sala­riatelor „prea vorbărețe” este diferit: unora nu le onorează comenzile zilnice sau le livrea­ză produse de calitate neco­respunzătoare , altora le dă lipsă la cîntar etc. În sfîrșit, le amenință că le selrin­tă (!) locul de muncă sau că le des­face (!!!) contractul. Ba mai mult, încearcă — și era cît pe ce să reușească — să-și reali­zeze planurile. De pildă, „a­­ranjează” surprinderea gestio­narei Maria Beșliu vînzînd ceapă la suprapreț... Înscena­rea este dovedită de organe­le de miliție ale orașului Huși. Conducerea centrului de legu­­me-fructe hotărăște, totuși, mutarea disciplinară a gestio­n­arei respective la altă uni­tate. Explicația înscenării : Gheorghe Penișoară voia să aducă în loc pe „cineva de încredere”... De fapt, Gh. P. este la ora actuală omul care știe tot și nu se teme de ni­meni (de conducere etc.). A­­menință chiar că îl va da a­­fară din depozit pe inspectorul comercial de stat, Ioan Bule­le, atunci cînd va veni în control. In plus, Gheorghe Pe­nișoară refuză într-o zi recep­­ționarea unei mașini de ceapă, transportată de tehnicianul Beșliu (soțul Măriei Beșliu), prejudiciind interesele institu­ției. Recurge și la un joc al demisiilor, motivînd că vrea să plece din unitate. Prima demisie nu i se aprobă de că­tre conducerea I.L.F. Vaslui (de cînd se aprobă demisii­le!?). A doua i se rupe în fa­ță, iar pentru a treia este „convins” să renunțe... Cerce­­tînd mai atent abaterile de la C.S.F. Huși au reieșit nu numai lipsurile știute (și se­sizate !), ci și un șir de fapte care intră sub incidența codu­lui penal. Astfel, gestionara Victoria Ghiban a funcționat timp de 3 luni de zile fără­ decizie de încadrare, iar pen­tru luna septembrie nu i s-a plătit încă salariul. După so­sirea noastră însă i-a fost da­tă, în sfîrșit, decizia respecti­vă. Explicația primită din par­tea conducerii C.S.F­. este atît de contradictorie și puerilă, încît nu merită să o mai con­semnăm... Cum de s-au putut întîm­pla asemenea lucruri ? Oare conducerile întreprinde­rii județene de legume-fructe și, respectiv, a Centrului de legume-fructe Huși n-au cu­noscut nimic ? Ba da. Dove­zile : referatele nr. 3161/6 septembrie a.c. și nrv 3715/11 octombrie a.c., înaintate de gestionara Maria Beșliu, con­ducerii C.S.F­., în care sînt consemnate : distribuirea din depozit a unor p­oduse de slabă calitate, lipsă la cîn­­tar etc. ; articole publicate în ziarul nostru în urma raiduri­lor întreprinse de echipele de control organizate de Comis­a economică a Comitetului ju­dețean de partid etc. Care au fost măsurile luate de condu­cerea C.S.F. ? La prima sesi­zare a gestionarei Maria Beșliu i se răspunde printr-o sancți­une (mustrare), iar la a doua... prin mutare disciplinară. Cît privește­­ răspunsurile la arti­colele apărute în ziarul nos­tru, nu s-au primit încă. In asemenea condiții, se pune în mod firesc întrebarea : cum se explică această mușama­lizare a deficiențelor ? Mulți dintre cei cu care am stat de vorbă ne-au spus că între toți cei citați există o strînsă —­ să-i zicem — prietenie. Priete­niile sunt însă greu de dove­dit... Deși există niște apre­cieri favorabile — apărarea ce­lui vinovat — sunt cît se poate de evidente : „Eu pot să-l fe­licit pe­­ tovarășul Gheorghe Penișoara pentru că a reușit să pătrundă într-un timp scurt tainele comerțului (! ?). VASILE VĂSII (continuare în pag. a 3-a) Pe urmele materialelor publicate Sesizarea neregulilor — motiv de răfuială ?

Next