Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)
1972-01-14 / nr. 1208
SCR Proletari din toate tarile, uniți vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Urgentarea lucrărilor pe șantiere condiție hotărîtoare pentru lichidarea restanțelor 1972, an de adunci prefaceri în economia județului Vaslui, în industrie, dar și în agricultură. O parte din cele două miliarde de lei alocate de conducerea partidului și statului, modernizării agriculturii vasluiene în acest cincinal, se vor transforma într-o bază tehnică și materială puternică, capabilă să producă încă din acest an mai multe produse agro-alimentare. Lista cu titluri de obiective prevăzute a se construi în județ este destul de numeroasă, [n articolul de față însă, ne propunem să analizăm stadiul de execuție doar a unei părți din aceste obiective și anume a celor aparținînd cooperativelor agricole de producție asociate. Dintr-un raid întreprins săptămîna aceasta, cit și din datele centralizate la Banca agricolă, reiese că lucrurile nu stau prea bine, tocmai aici unde trebuia acordat mai mult sprijin țărănimii cooperatiste, tocmai unde zeci de C.A.P.-uri s-au asociat în vederea obținerii unor beneficii substanțiale, dar și de unde oamenii muncii din județ așteaptă o mai bună aprovizionare cu produse alimentare. Este doar vorba de construirea unor complexe producătoare „de carne și lapte", la ultimul nivel al tehnicii din acest domeniu. Despre un asemenea complex ne vorbea cu entuziasm medicul veterinar Dumitru Ursache, directorul viitoarei întreprinderi de la Costești, de unde se vor livra anual 5.460 de taurine îngrășate : „Va fi o adevărată bijuterie, o frumusețe, Un laborator de produs Carne I". Asemenea „bijuterii" vor împînzi întregul nostru județ, imagindți-vă numai complexul avicol de la Vaslui cu o producție anuală de 72 mii de găini și 300 mii pui, complexul de la Bogdănești, pentru creșterea și îngrășarea porcilor, intrat parțial în funcțiune, cu o producție de 300 mii porci anual. Imaginați-vă complexul de la Negrești de creștere a vacilor, cu o capacitate de 657 capete, sau complexul de la Murgeni cu 1.203 capete vite. Este vorba de o adevărată bogăție, dar care, deocamdată, nu poate fi pusă în valoare mai grabnic, datorită ritmului nesatisfăcător al lucrărilor de pe șantiere. Se poate chiar spune că investițiile din agricultură sunt cele mai mult rămase in urmă, întreprinderea județeană de construcții-montaj Vaslui nu numai că nu a reușit să grăbească ritmul la aceste obiective, de mare importanță pentru viața economică a unităților agricole coopera Investițiile din agricultură tiste, pentru ridicarea nivelului de trai al țărănimii, pentru îmbunătățirea aprovizionării orașelor, dar nu, a reușit nici măcar să se încadreze in graficele de execuție. . In construirea Complexului de la Costești, pentru îngrășarea taurinelor s-au asociat 14 cooperative agricole : Costești, Deleni de Vaslui, Deleni de Huși, Hoceni ș.a. A și fost preluat și arat terenul pe care se vor cultiva furajele, 1.350 hectare. La 31 decembrie 1971, însă, procentul de realizare a construcției era de 69 la sută din planul anual . Documentația a fost"asigurată pe etape, inginerul Adrian Fridman însă, șeful punctului de lucru, aparținînd de șantierul, 5 Bîrlad, nu a reușit să aducă la vreme utilajele necesare : betoniere, cilindri corn, presari, basculante și nici forța de muncă calificată. In aceeași măsură, I.C.M. Vaslui nu a putut aproviziona obiectivul cu prefabricate din beton contractate la niște întreprinderi din București, Buzău, Galați. La data vizitei noastre, se aduseseră 16 zidari, existau și utilaje și mult optimism din partea tovarășului Dumitru Ursache, directorul complexului. „Am creat front de lucru pentru etapa a doua a lucrărilor, încă din luna decembrie, am fost pe la furnizorii de prefabricate și avem promisiunea că ne vor sosi în a doua jumătate a lunii ianuarie. Noi sperăm că în trimestrul I al anului, vom realiza 20 la sută din volumul de lucrări pe 1972 și că primele trei hale prevăzute să intre în producție la 30 iunie a.c. vor fi gata cu o lună mai devreme". Beneficiarul acestui obiectiv n-a putut încă să contracteze o serie de utilaje necesare complexului, ținînd seama de înaltul său grad de mecanizare, ceea ce va crea greutăți în viitor, dacă organele competente să sprijine acum asociația intercooperatistă nu o vor face. Directorul complexului , se angaja ca in toamnă să livreze taurine îngrășate, deși planul nu prevede această sarcină. Este un aspect al modului cum ințeleg comuniștii să pună în practică cu CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a .1-a) BPuawssMOiaassaBB'» rVV'.VV.V/.WASVAVW.VV.'.V.V.V.W/.’.V.V.V.’.'.V.'.V.V.W.V.V/.W.ViV; î■M■■ D in cuprinsul complex al Legii cu privire la regimul prețurilor și tarifelor, se desprinde grija și atenția deosebită ce o acordă conducerea partidului și statului nostru pentru menținerea nivelului general al prețurilor cu amănuntul la bunurile de consum și a tarifelor pentru serviciile prestate populației, fiind delimitate, in acest sens, atribuțiunile fiecărui organ central sau local. O prevedere importantă a legii o constituie faptul că „La determinarea prețurilor cu amănuntul, se va urmări asigurarea corelațiilor necesare între prețurile diferitelor produse care să exprime raporturile dintre valorile de întrebuințare, concretizate în caracteristicile lor tehnice — funcționale, de durabilitate, estetice, de confort și alte asemenea caracteristici“. Demn de reținut este și faptul că, pentru produsele destinate exclusiv copiilor, se vor percepe cote mai mici de impozit pe circulația mărfurilor sau chiar vor putea fi scutite de un asemenea impozit. Pentru a fi accesibile tuturor categoriilor de cumpărători, avînd la bază concluziile ce se desprind din studierea atentă a cererii de consum a populației, Legea a stabilit că la elaborarea și realizarea planului se va asigura o structură pe sortimente a producției și desfacerii bunurilor de consum în concordanță cu evoluția puterii de cumpărare a tuturor categoriilor de consumatori. Avînd în vedere că prețurile mărfurilor se stabilesc în mod diferențiat după calitate și valoarea de întrebuințare, iar acestea sînt destinate Satisfacerii cerințelor mereu crescînde ale populației, sporește răspunderea unităților producătoare și a celor de desfacere în ceea ce privește producerea și punerea în circuitul comercial a bunurilor, care îndeplinesc condițiile de calitate prevăzute în stas-uri sau norme interne. In unitățile de desfacere, nu au ce căuta produse necorespunzătoare. Acestea nu fac nici un serviciu unităților producătoare și cu atît mai mult populației. Iată de ce, prin filtrul recepțiilor, la nivelul fiecărei verigi sau unități comerciale, nu trebuie să treacă nici un produs necorespunzător calitativ. Au fost suficiente cazurile cind unele organizații comerciale și mai cu seamă O.C.L. „Alimentara“ Vaslui, O.C.L. ,"Produse industriale" Vasluiși Bîrlad, O.C.L. „Mixt" Huși și altele, au nesocotit obligațiile legale ce le revin ca prin comisiile de recepție, să verifice calitatea mărfurilor. De asemenea, 1 din controalele organelor noastre s-a desprins și faptul că nu s-au asigurat, la nivelul fiecărui depozit, mijloacele necesare verificării calitative mărfurilor (stas-uri, norme interne etc.), iar unele organizații comerciale, în mod deosebit cele ale cooperației de consum și meșteșugărești, nu acordă atenția cuvenită pentru despăgubirea cetățenilor care au cumpărat unele bunuri de consum, cu vicii de calitate ascunse, cu toate că, în acest sens, sînt reglementări precise; în ceea ce privește concordanța dintre calitate și prețurile produselor puse în vînzare, trebuie să arătăm că, pînă în prezent, cele mai multe încălcări au fost constatate la unitățile de legume micte din Bîrlad, Vaslui și Negrești, la magazinele S.A.8. și, in unele cazuri, la magazinele întreprinderii județene intercooperatiste. Este timpul și cazul ca organele de conducere ale acestor unități să dispună luarea unor măsuri hotărîte pentru intrarea în legalitate. Organizațiile comerciale care își desfășoară activitatea GHEORGHE SFRIJA șeful Inspectoratului comercial de stat al județului Vaslui (continuare la pag.a2-al Pe marginea legilor adoptate de ultima sesiune a Marii Adunări Nationale Rigiinid priita si tarifelor- Pilitiiporlaffi a vieții noastre Etonomite Anul IV, nr. 1208 9 în pagina a 2-a CADRAN ȘCOLAR SPORTIVMW.V.V.V.V.VW.V.V.VV.V.VW V.W.VW.-.VV.W.V.WAVAr.VAVA.W.W.h i"" af"]1 11 [□criira acrrczîi ziia [UNK] □a □ □ [UNK] [UNK]Im nai In aceste constructorii. zile, de pe. Șantierul noii Case de cultură din orașul Vaslui fac ultimele retușări la interior. Foto: R. Ganea In pagina a 4-a bruxelles încheierea reuniunii reprezentanților opiniei publice din țările europene în problema securității și cooperării pe continent Lovitură de stat în Ghana :U - -FABRICA DE MOBILĂ VASLUI, a panourilor. Aspect din sectorul de pregătire Foto : P. Badea Brigadierul Iancu Vical de la C.A.P. Vulcani se numără printre fruntașii in munca pentru obținerea unor recolte bogate. i —... , II pentru calificarea cadrelor II § . Modernizarea continuă a industriei construcțiilor de mașini, ca și Și complexitatea tehnică a instalațiilor și agregatelor industriale realizate în marile uzine și fabrici ale țării au impus ca în acest an să fie pregătiți peste 450(10 tineri pentru a deveni muncitori calificați. Dintre aceștia mai mult de jumătate urmează cursurile profesionale, iar restul ucenicia la locul de muncă. Caracteristic pentru pregătirea de cadre calificate, este faptul că și această activitate poartă calificativul „Modern", întrucît odată cu perfecționarea proceselor de muncă din uzine, cu introducerea de metode de muncă bazate pe cele mai recente descoperiri ale științei, au apărut noi meserii, care obligă la realizarea unui nivel de cunoștințe profesionale superior. De pildă, în nomenclatorul de meserii pentru întreprinderile constructoare de mașini au fost introduse cele de: electrician , mecanic pentru aparataj de măsură și automatizări, montator de aparate electronice, lăcătuș pentru motoarele de avion, structurist de aviație, optician pentru confecționarea de lentile și prisme, operator de mașini electronice de calcul etc. Preocupări V////Z////////WZ//////Z//////////WW/////////W/. ACORDUL GLOBAL POATE FI APLICAT ÎN TOATE UNITĂȚILE AGRICOLE! Efectuînd bilanțul unui an de activitate, încheiat nu de mult, putem, spune că rezultatele obținute demonstrează în mod evident materializarea în fapte a indicațiilor date de conducerea de partid și de stat, privind organizarea muncii și a producției agricole, în sistemul fermelor, cît și în majoritatea C.A.P.-urilor, ca formă de retribuire a eforturilor depuse. plata în acord global. Cu toate că producțiile realizate la principalele culturi, în anul 1971, sunt cele mai mari din istoria agriculturii cooperatiste a județului, putem afirma, totuși, că unitățile agricole dispun încă de însemnate rezerve de sporire a productivității muncii. Realizările din cooperativele agricole se datorează în mare parte și modului în care au reușit consiliile de conducere să-și organizeze munca în diferite sectoare de activitate productivă, să folosească forme cit mai stimulative în retribuirea membrilor cooperatori. In perioada anului 1971, au funcționat în județul nostru 182 de ferme, din care 79 în zootehnie și 103 în sectorul vegetal. Conducerea acestor formațiuni de producție este asigurată de 140 de specialiști cu studii superioare și de 42 de tehnicieni cu vechime și experiență în coordonarea tehnică și organizatorică a procesului de muncă din cooperativă. In unitățile agricole din Huși, Fochidia, Epureni de Huși, Berezeni, Zorleni, Codăești rezultatele obținute se pot pune și pe seama faptului că organizarea muncii stă: în permanență, în atenția conducerilor acestor unități, , care au adoptat ca formă superioară de organizare a producției, ferma specializată. Astfel, cooperativa agricolă din Hrișiare organizate două ferme, cooperativa agricolă din Berezeni trei ferme, Codăeștii patru feme, Pochidia trei ferme etc. In domeniul organizării lor s-au manifestat, însă, și unele greutăți, unele neînțelegeri din partea unor conduceri de unități agricole cooperatiste. Spre exemplu, consiliile de conducere din cooperativele agricole Grivița și Grumezoaia, pe motive neîntemeiate, renunță la cadre cu șdoli tehnice, bine pregătite, care pot conduce importante sectoare de activitate (brigăzi, echipe și chiar ferme de producție). Exemple de acest fel. selecționate din activitatea productivă a anului trecut se mai pot cita, întrucît la ora actuală sînt foarte mulți tehnicieni care nu au fost încadrați în„ agricultură, preferingu-se (împotriva indicațiilor primite), vechii brigadieri, ai sectoarelor zootehnice sau hortiviticole, ulterior transformate din ferme. Acest lucru a oferit posibilitatea multora dintre ei de a lucra în alte domenii, decît cele în care au fost pregătiți. Considerăm că, în acest sens, există și o oarecare lipsă de responsabilitate față de acești oameni cît și față de niște sume, destul de mari, cheltuite de stat și cooperativele care i-au recrutat pentru școlarizarea lor. E bine ca în anul 1972, consiliile de conducere să analizeze cu mai mult simț de răspundere problema tehnicienilor și să li se asigure munci corespunzătoare pregătirii lor profesionale, întrucît utilitatea lor in domeniul agriculturii se face tot mai mult simțită. Am considerat necesar să luăm în dezbatere Ing. M. TURCU șeful serviciului de organizare, normare din și retribuire a muncii, D.G.A.I.A.S.A. Vaslui (continuare în paga 3-al „Poate nu mă prinde ! Dacă sunt atentă, mai mult ca sigur nu mă prinde“. Probabil că așa își începuse Maria Burehhiță monologul și „activitatea“, cu cîțiva ani în urmă, la cooperativa agricola din satul Zorleni. Prima parte a acestui monolog părea să fie un simplu moft cu care îți liniștești bruma de conștiință, pentru a te dovedi apoi extrem de iscusită și a descoperi cele mai rafinate forme de aplicare în scriptele contabile a unor chi■ chițe — de fapt escrocherii ale mult "salvatorului „Nu mă prinde“. Și, ca orice infractor, înainte de a aduce prejudicii materiale și morale unor colective de muncă, M.B. și-a înspăimîntat mai întîi conștiința, pentru a-i afla capacitatea de rezistență la tentații, ca, apoi, cu abilitatea celui pus pe căpătuială cu orice preț și prin orice mijloace, să înceapă să fure sistematic din averea cooperatorilor de la C.A.P. Zorleni. Afacerea se părea că merge de minune. Și aceasta numai în urma unor „întorsături de condei“ mai mult sau mai puțin „originale“, vizibile, totuși, la o privire mai atentă și, bineînțeles, competentă a cuiva interesat. Iată, de fapt, care erau „metodele“ utilizate de M. B. Mai întîi, îi înscria pe diferiți membri cooperatori (care nu au lucrat într-o anumită perioadă de timp -vet- C.A.P., sau care au muncit în alte unități economice din județul nostru) în borderourile de plată a avansurilor bănești și îi semna în fals. Alteori, însă, imita semnăturile unor țărani cooperatori care nu se prezentaseră să-și rilice drepturile bănești ce li se cuveneau, însă avînd grijă să le descarce, formal, în contul cetățenilor în cauză. Pentru ca cooperatorilor respectivi și, astfel, să fie descoperită, M. B. nu mai reținea avansurile „plătite“ atunci cînd întocmea borderourile de lichidare a drepturilor bănești pentru zilele-muncă și normele efectuate în timpul unui an. In sfîrșit, au fost trecuți pe tabele și semnați și unii cooperatori care lucrau și își primeau drepturile bănești de la brigăzile a căror evidență era ținută de alți contabili. Evident, cetățenii care nu au lucrat în cadrul cooperativei agricole de producție, ca și acei care au efectuat zile muncă în alte brigăzi, nu au mai fost înscriși in borderourile de retribuție cu cereale. In plus, M. B. a calculat fictiv și a virat în contul Filialei Zorleni, sunt o urmare a sistemului defectuos de plată și de ținere a evidenței avansurilor bănești plătite membrilor cooperatori. Concret, da plata avansurilor, borderourile se aflau ,la contabilii brigăzilor, care solicitau" casierului o anumită sumă, corespunzătoare valorilor pentru care se semna. Prin urmare, contabilii erau aceia care făceau plata,, casierul Urmărind doar, .(M)-î.Hr. :finali’• sumele per-total -să corespundă borderourilor semnate. Dacă defalcăm pe ani (cum se spune în termeni contabilicești) prejudiciul adus de M. B. C.A.P.-ului Zorleni a crescut substanțial de la an la VASILE VASII (continuare în pag. a 2-a) „Casei de pensii" suma de 2.895 de lei, bani reprezentînd, pasă-mi-te, contribuția lunară a membrilor cooperatori ce figurau pe tabel. Cum a fost posibilă perpetuarea acestor hoții timp de 5 ani de zile ? Ce factorii au favorizat matrapazlîcurile Măriei Burechiță ? In primul rînd, falsurile comise, și prin acestea păgubirea averii C.A.P. să nu provoace nemulțumiri din partea VVVVVVVVAVV•VVVVVVVV^VVVVVVVVVVVV,VVVVVVVVS>V^/VVV. Când disciplina financiară nu este respectată, păgubește obștea