Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1928 (Anul 32, nr. 1-52)
1928-01-03 / nr. 1
3 ZIARUL STIINTULORtSI Al ('U.A'tURIlLOR Iată-ne la începutul unui nou an ! Vroi începe deci luna asta, prin a vă pofti „an nou fericit“, după tradiţionalul obicei. Să nu credeţi însăcă vă poftesc un an fericit obişnuit, ci unul... astronomic, pentru ca să zicem aşa. Asta înseamnă că vă poftesc lucruri cam de acestea : cer senin, ochi ,burii, instrumente... etc., astea toate poftesc să le aveţi. Acum, însă cele pe cari poftesc să nu le aveţi : lumini artificiale, somn prea mult... etc.,dar ştiţi Dvs. că acesta din urmă vi se cere mai mult să, nu-l aveţi! Fericirea e, deci, să aveţi condiţiunile de mai sus, cât şi altele, ca astfel să puteţi observa fenomenele despre cari citiţi aici în fiecare lună. * Ne găsim deci la începutul lui 1928 şi veţi fi desigur curioşi să ştiţi înainte, cam ce fenomene mai importante vom avea în acest an, căci cel care a trecut, putem zice că a fost destul de bogat în asemenea fenomene. . . Mi se pare vreţi să aflaţi mai ales ce eclipse vom avea ? Ei bine, vă voi satisface curiozitatea, foarte justificată de altfel. Vom avea anul acesta cu totul 5 eclipse şi anume : 3 de Soare şi 2 de lună. Numărul acesta mare să nu vă bucure însă prea mult, căci eu cred că ştiţi că eclipsele nu se văd niciodată din toate părţile globului pământesc şi din păcate numărul de 5 de mai sus, va fi scăzut pentru noi, din această cauză şi anume din 5 eclipse vor rămâne, sau nici nu pot rămâne, ci nu rămâne de observat doar... una singură. Această singură eclipsa, va fi una parţială deSoare, înziua de 12 Noembrie. Până atunci mai e însă timp şi nu e locul să ne ocupăm aici de această eclipsă. Alte fenomene importante cum a fost anul trecut transitul lui Mercur, nu vom avea anul acesta , celelalte le lăsăm pentru lunile în cari se vor produce. Datoria noastră e deocamdată, să vorbim de cele ale lunei prezente şi prin urmare să vedem întâi cum stăm cu SOARELE Cu el stăm bine anul acesta, căci il găsim tocmai in jurul maximului de pete. Numai figura pe care-o dau aici, vorbeşte aproape de la sine ; ea vorbeşte iie tot, dacă vă spun că desenul e de dată recentă, de pe la sfârşitul lui Noembrie, adică..., de anul trecut Grupul era, precum vedeţi, de o mare întindere, cum poate încă n’am văzut până acum ; el se vedea şi cu ochii liberi, căci principala pată trecea de 56.000 km., după câte am reuşit să constat. Să nu credeţi însă că desenul ce dau aici, e tocmai exact; din contră nu prea e, pentru că mai ales iarna n’am decât foarte puţin timp pentru observaţiile solare, din cauza condiţiunilor de observaţie în cari mă găsesc Fig. I. — Deformarea discului solar, la apus. Răsfoind colecţia, avem mângâerea că munca noastră nu a fost zadarnică Progresele ce le dorim Ţărei întregi, sau resimţit şi în haina ziarului nostru : o, hârtie mai bunişoară, un format mai marilor, clişee mai numeroase şi trase la , maşinile speciale aduse, mult mai clare, ultima pagină din când în când colorată, etc. Printre vechii colaboratori, au binevoit a se alătura câţiva dinşi mai vechile cadre de pe vremea lui Anestin, ca d-nii profesori şi,cunoscuţi vulgarizatori , Simionescu, Th. Bădăran, Gh. Nichifor. Pagini noi au fost introduse. — ca cea astronomică datorită tinerilor .inimoși A. Gerasim și C. Ponop’ci ; cea radiofonică, luată esuimă-le de conducătorii revistei Radio-Român, în frunte cu d. ing. M. Iupas ; cea esperantistă, supraveghiată chin de esocintia psnematrită ; cea filatelistă datorită d-lui C. Orăsiaan, ceva nou estesinagina „de pe la noi", — dorită de orice român. Cunoaştem în perfecţie coloniile portugheze ori spaniole, şi nu ne cunoaştem încă bine ţara noastră. Începând cu Dor de Ducă, mulţi din cititorii noştrii la cari am făcut apel, au binevoit să răspundă,—deşi ne aşteptam la şi mai mulţi şi mai ales la fotografii. Căci e trist ca în 1927 să primim o vedere din Focşani cu explicaţia „Rathaus" Concursurile variate au pus la încercare agerimea şi au reînprospătat multe cunoştinţe în toate domeniile ştiinţei. Concurenţii se pot număra de la simplii soldaţi doar cu cunoştinţele a patru clase primare, până la studenţi. Iar dintre premiaţi, unii poate sunt milionari în momentul când scrim aceste rânduri. Rubrica cititorilor a luat o extensiune atât de mare, încât a trebuit să-i sacrificăm două pagini. Cum însă mulţi socotesc această rubrică o agenţie de informaţie, pe viitor o vom mai restrânge, publicând sau răspunzând numai la chestiunile de ştiinţă. Ce am putea răspunde cuiva „ce carieră să îmbrăţişeze“ sau „ce să facă să nu-i ardă ghetele în galoşi" sau „care e cel mai bun brici şi săpun de ras"? Pe viitor... deocamdată ne prezintăm cu una din copertele premiate care simbolizează rostul ziarului nostru : o faclă luminoasă. Numai călătorind ne luminăm, luând ce e mai bun de pe aiurea ; numai prin ştiinţă ne luminăm mintea şi sufletele, pregatindu-ne nouă şi prin noi ţărei întregi, rolul ce ne e hărăzit să-l jucăm în istoria popoarelor. Iară lumina ştiinţei nu putem descoperi calea Adevărului care ne va duce către Perfecţiune, către Dumnezeire. Aşteptăm, ca şi în trecut, sugestiiunile iubiţilor noştrii cititori, singurii mai în măsură a ne spune ceea ce doresc de la ziarul nostru, încheiem uvând din nou tuturor cititorilor an cu sănătate şi spor la muncă. MOŞ DE LAMANS