Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1928 (Anul 32, nr. 1-52)

1928-01-03 / nr. 1

3 ZIARUL STIINTULORtSI Al ('U.A'tURIlLOR Iată-ne la începutul unui nou an ! Vroi începe deci luna asta, prin a vă pofti „an nou fericit“­, după tradiţio­nalul obicei. Să nu credeţi însă­­că vă poftesc un an fericit obişnuit, ci unul... astrono­mic, pentru ca să­­ zicem aşa. Asta în­seamnă că vă poftesc lucruri cam de acestea : cer senin, ochi ,burii, instru­mente... etc., astea toate poftesc să le aveţi. Acum, însă cele pe cari poftesc să nu le aveţi : lumini artificiale, somn prea mult... etc.,­­dar ştiţi Dvs. că acesta din urmă vi se cere mai mult să­, nu-l aveţi! Fericirea e, deci, să aveţi condiţiu­­nile de mai sus, cât şi altele, ca ast­fel să puteţi observa fenomenele des­pre cari citiţi aici în fiecare lună. * Ne găsim deci la începutul lui 1928 şi veţi fi desigur curioşi să ştiţi îna­inte, cam ce fenomene mai importan­te vom avea în acest an, căci cel care a trecut, putem zice că a fost destul de bogat în asemenea fenome­ne.­­ . . Mi se pare vreţi să aflaţi mai ales ce eclipse vom avea ? Ei bine, vă voi satisface curiozita­tea, foarte justificată de altfel. Vom avea anul acesta cu totul 5 eclipse şi anume : 3 de Soare şi 2 de lună. Numărul acesta mare să nu vă bucure însă prea mult, căci eu cred că ştiţi că eclipsele nu se văd nicio­dată din toate părţile globului pă­mântesc şi din păcate numărul de 5 de mai sus, va fi scăzut pentru noi, din această cauză şi anume din 5 e­­clipse vor rămâne, sau nici nu pot rămâne, ci nu rămâne de observat doar... una singură. Această singură eclipsa, va fi una parţială de­­Soare, în­­ziua de 12 Noembrie. Până atunci mai e însă timp şi nu e locul să ne ocupăm aici de această eclipsă. Alte fenomene importante cum a fost anul trecut transitul lui Mercur, nu vom avea anul acesta , celelalte le lăsăm pentru lunile în cari se vor produce. Datoria noastră e deocamdată, să vorbim de cele ale lunei prezente şi prin urmare să vedem întâi cum stăm cu SOARELE Cu el stăm bine anul acesta, căci il găsim tocmai in jurul maximului de pete. Numai figura pe care-o dau aici, vorbeşte aproape de la sine ; ea vor­beşte iie tot, dacă vă spun că desenul e de dată recentă, de pe la sfârşitul lui Noembrie, adică..., de anul trecut Grupul era, precum vedeţi, de o mare întindere, cum poate încă n’am văzut până acum ; el se vedea şi cu ochii liberi, căci principala pată trecea de 56.000 km., după câte am reuşit să constat. Să nu credeţi însă că desenul ce dau aici, e tocmai exact; din contră nu prea e, pentru că mai ales iarna n’am decât foarte puţin timp pentru observaţiile solare, din cauza condiţi­­unilor de observaţie în cari mă găsesc Fig. I. — Deformarea discului solar, la apus. Răsfoind colecţia, avem mângâerea că munca noastră nu a fost zadarnică Progresele ce le dorim Ţărei întregi, sau resimţit şi în haina ziarului nos­tru : o,­ hârtie mai bunişoară, un for­mat mai marilor, clişee mai nume­roase şi trase la , maşinile speciale a­­duse, mult mai clare, ultima pa­gină din când în când colorată, etc. Printre vechii colaboratori, au bine­voit a se alătura câţi­va din­­şi mai vechile cadre de pe vremea lui­ Ane­­stin,­­ ca d-nii pr­ofesori şi,cunoscuţi vulgarizatori , Simionescu, Th. Bă­dăran, Gh. Nichifor. Pagini noi au fost introduse. — ca cea astronomică datorită tinerilor .ini­moși A. Gerasim și C. Ponop’ci ; cea radiofonică, luată esuim­ă-le de con­ducătorii revistei Radio-Român, în frunte cu d. ing. M. I­upas ; cea es­perantistă, supraveghiată chin­ de e­­socintia psnematrită ; cea filatelistă datorită d-lui C. Orăsiaan, ceva nou este­­si­nagina „de pe la noi", — dorită de orice român. Cu­noaştem în perfecţie coloniile portu­gheze ori spaniole, şi nu ne cunoaş­tem încă bine ţara noastră. În­cepând cu Dor de Ducă, mulţi din cititorii noştrii la cari am făcut apel, au bine­voit să răspundă,—deşi ne aşteptam la şi mai mulţi şi mai ales la fotogra­fii. Căci e trist ca în 1927 să primim o vedere din Focşani cu explicaţia „Rathaus­­" Concursurile variate au pus la în­cercare agerimea şi au reînprospătat multe cunoştinţe în toate domeniile ştiinţei. Concurenţii se pot număra de la simplii soldaţi doar cu cunoştin­ţele a patru clase primare,­­ până la studenţi. Iar dintre premiaţi, unii poate sunt milionari în momentul când scrim aceste rânduri. Rubrica cititorilor a luat o exten­siune atât de mare, în­cât a trebuit să-i sacrificăm­ două pagini. Cum însă mulţi socotesc această rubrică o agen­ţie de informaţie,­­ pe viitor o vom mai restrânge, publicând sau răs­punzând numai la chestiunile de şti­inţă. Ce am putea răspunde cuiva „ce carieră să îmbrăţişeze“ sau „ce să facă să nu-i ardă ghetele în galoşi" sau „care e cel mai bun brici şi să­pun de ras"? Pe viitor... de­o­camdată ne prezin­tă­m cu una din copertele premiate care simbolizează rostul ziarului nos­tru : o faclă luminoasă. Numai că­lătorind ne luminăm, luând ce e mai bun de pe aiurea ; numai prin ştiin­ţă ne luminăm mintea şi sufletele, pregatindu-ne nouă şi prin noi ţărei întregi, rolul ce ne e hărăzit să-l ju­căm în istoria popoarelor. I­ară lumina ştiinţei nu putem des­coperi calea Adevărului care ne va duce către Perfecţiune, către Dum­nezeire. Aşteptăm, ca şi în trecut, sugesti­­iunile iubiţilor noştrii cititori, singurii mai în măsură a ne spune ceea ce do­resc de la ziarul nostru, încheiem uvând din nou tuturor citi­torilor an cu sănătate şi spor la muncă. MOŞ DE LAMA­NS

Next