Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-06-11 / nr. 92
362 zinbreul cu cercetările, au adoptatu măsura următoare: a) Departe ce amu primi o cerire cu stăruință de a se răndui o comisie locală, se calculeză timpul trebuitoriu pentru soârșitul pricinei, după firea și împregiurările ei, și pe calculul acesta partea rămasă va fi datoare de a plăti revizorului sau pltui însărcinatu căte 35-70 leine zi. v) Partea rămasă ba wi datoarea cemiie de a plăti cheltuelile de poștă guvernemăntului. s) Plata acestor some se va da îndată de cătră partea rămasă după închierea lucrărei Comisiei. Hotărirea aceasta au căpătatu încuviințarea Î. S. Princepelui Domnitoriu. Denaptamentsa Loerilor Bisericeși, ci ax Îmbparaturilor Publice prin adresa cu No. 2551 ni poriteșe à publica no: „D lui Nicolai Dălășăscu apop: din București au vine voitu a cărăzi din operile sale literare șese zeci gramatici micii și douezeci mari, cu scopu de a ce înpărți in daru bălților și fetelor celor mai silitoare la invățătură. O aseminea povilă ofrandă, Departe acesta socoate de a ea datorie ai da cuvenita publicitate” - Prea Înalțatul Domnu încuviințindu propunerea Consiliului Administrativu supusă prin Anaforaua cu No 1612 de ace pune în lucrare ponturile de îndatorire ce s'au socotitu a se prescrie în Manualurile ce au a coda slugilor spre povățuirea lor după art. 32 din Așăzămăntul reorganizărei Poliției din Capitală, noi Ai publicăm in toată cuprinderea lor: Art. 32. Spre a se pune o stavilă la abuzurile de astăzi „și a se regula slugile particularilor, Polițiea va răndui unu sta„roste asupra lor; el va fi însărcinatu cu alcătuirea lor, va „cerceta Manualul ce de cătră Poliție se va da fiecăruia slugi „după cum s'au datu lucrătorilor, și în care se va însemna nu„mele și pronumele său, locul de unde este, chizășiea ce au „datu mi persoanile la care au slujitu; in aceasta stăpănii voru „adivezi timpul cătuiau slujitu, precum mi mulțămirea sau ne„mulțămirea despre purtarea slugei, pe învoinduse însă de a fa„ce în aceasta și pări criminale, căci asemine prii trebuesc a se „face cătră Cărmuire care singură ape dreptu ai înorăna potrivit gradului vinilor, aceste Manuale ce pot viza de cătră Poliție la începutul fiecăruia anu.” Tipărinduse aceste Manuale spre a ceda la Poliție oescria sopnes contre lesquelles une plainte est élevée, mais encore oseasionnent des frais à GEtat ainsi qu'aux réviseurs et autres employés chargés des enquêtes: a faii l'arrêté suivant: a.) Le Dépt. qui recevrait une demande tendante à ordonner une enquête locale, salsplegait l'espace de tems nécessaire pour l'achèvement de l'affaire, d'apres sa nature et ses circonstances, et c’est sur se caleul que la partie perdante sera tenue de payer au réviseur ou autre délégué de 35 à 70 piastres par jour. JB.) La partie regdante sera tenue également de payer les frais de poste au Gouvernement, S) Le payement de ces sommes doit ètre eflectué par la partie regdante immédiatement apres la fin de l'enquête. Cet arrèté vient d'obtenir la sanction de 8. A. slugi la orice persoană aru ei slujindu, Ce încunoștiințază că in viitoru el săntu supuși la următoarele regule: 1) Sluga va avea datorie a ține acestu Manual, adiveritu de Poliție în cea mai bună stare și curățenie. 2) Odată pe anu, în lupa Ghenarie a fiecăriea anu va fi datorit a înfățoșa acestu Manual Poliției spre a se adeveri in ori ce tărgu s'aru afla slujindu. 3) Ori care din slugi ajunși de la stăpănul ei, este datorit a cere adiverirea în acestu Manual a stăpănului său despre moraliceștile sale purtări, hărniciea și credința cu care s'au purtat in slujbă, și apoi a veni îndată la Poliție spre a se mildui fără însă ca stăpănul să aibă voe a face în el pări criminale, precum art. 32 mai susu citatu rostește. 4) Sluga ce va fi chemată de cătră Poliție și nu se va înfățoșa îndată, sumeținduse ca în ocrotirea stăpănului seu, sau în aca înspvolnică îndărăpnicie. va fi pedepsită ca unu nesunus poroncilor Cărmuirei, dacă nu Ba fi înpedecatu de boală sau altă impregiurare vine cuvăntată. 5) Sluga Ba fi datoare a cere de la stăpănu la care ceva tocmi, chiaru în zioa întrărei ăn casa stăpănului pou, ca să înscrie în manual leafa cu care s'au tocmitu pe lună sau pe anu, precum și zioa începărei slujbei sale. 6) Fiecare din aceste puncturi dacă nu s'aru păzi întocmai de cătră persoana căria i se va da, va fi supusă respunderei și pedepsei. Asemine la întămplare de a perde acestu Manualu și ns Ba cere pănă in optu zile la Poliție spre a i ce da altului la vreo cercetare nu'l va putea înfățioșa. Ba fi de asemine supusu respunderei mi pedepsei. Se mere că Ciiuia Roitia. După corespondențe particulare scrise mai proaspete de cătu jurnalele eșite de urimă din Parisu căpătămu următoarele știri: Patrusprezece biurouri, au numitu comisarii lor, dintre aceștia cinci săntu cu totul contrarii la ori și ce felu de revizie a Constișției, ci între ei ce află pumn noapte: „țișază totu ce e bunu, fie venitu de la unu capilalistu, de la unu provincialu, seau ori de la cine, „pumai să merite a fi priimitu, pretinzindu (cu unu „feliu de îndoială) citatele de Dna spirituală 30 .de Gramatice Române, câte au sștiu nono pcumu „căci mulți dorescu a cunoaște lista acelora, cu„prinzindu autorii lor, locului anul tipăririi loru m.a..— D. G. Cions dinto'aate bărbatu foarte specificu și clinu de merite, carele însă după cumu singuru mărturisește, nefiindui treaba să se ocupe cu istoriografia Gramaticelor (române), pe cateva a cetitu, mai multe a văzutu, re care ni le au cetitu și fără să'i treacă prin minte si'și facă o collecțiune de asemine speciiale cărți, s'a mulțămitu numai să și reguleze după cunoștințele de ortografie și de stilu, pentru ca să poată bine ele norii mi dreptu scrie productele case literare, după ce mă ce cuvine, mi îndreptează ne Provincialul Patru comisari primescu reviziea însă, subu condiție că ce pa revedui în toate ponturile, că formele și amănunțimele prescrise însuși de Constituție se voru observa cu îngrijire, aceea ce este mai totu una după cum s'au zisu cu dreptu cuvăntu, de a respinge reviziea. În sfărșitu numai cinci comisari proescu reviziea Constituției arată de forsibilu 184 -1848, prefața (2) unde va găsi 23 de Gramatici, cătră care mai pumește pr o 5, face unu număru silitu de 30. și de și D. Sionu pe acea Dama spirituală cu ape puțină delicateță o numește copințiopea, fiindu că dânsa me acele 30 de Gramatice nu voiește să le citeze, dar Domnia ei, ca damă cetățeană cultă, plină de respectu, numai din cuvenitai mi înnăscutai modestiă nu le arată. Așadar, vrându a supplini această curiositate ori mai multu dorință, ce merită laudă, a D. Provincialu mi a mai multor Provinciali, poate di cetățeni, spe specificu pice ne scurtu toate Gramaticile române rându că prin acasta voiu face unu micu serpițiu publicului românu amatoriu de literatura ca națională, cu numele autoriloru, cu locul și anul eșirii lor la lumină, cânte'mi sântu cunoscute până acumu, precum:; 1) Cel dintăiu a fostu fericitul de toată nesitarea predniculu ieromonihu Cansis Cavinu, carele a scrisu cea din sie Gramatică română, sub litas Elementa linguae claso romanae sive Valachicae, tipărită cu litere, Biena 1780. 2) Marele Banu Ienachie Voăcărescă observații asspra Gramaticei romănești, sin. 1 ediți. Râmnicu 1787 a 2-a eliți Biena 1804. Moto acestui bărbatu mare este: „Urmașiloru mei Vănărești Lasu pot moștenire, Creșirea limbei romănești Și a patriei iunire. 3) Ioanu Molnaru de Müllersheim celebrul dortope de Medicină mi oculistul, a scris o Gramatică română pentru Germani Destire-Matafilfe Sprachlere, L edig. viena 1788, a 2-a edit. Sibiu., 1810. 4) Pads Tomnianu Protopopuli Directoru scoaleloru române în Trandiusaniea, a scrisu Grama Aco români, manualu pentru scoale cu slove, tin. Sibiiu 1797. 5) Prea înpățatulu Românu leopris Ilinka și Doctor cetească din Gramatica prof. însămnate nn. Caraniac, Șaras, Șiul asp. doi săntuelisieni D. D. Montalamber și Diufor, unu legitimistu. D. Berie, unu orleanistu D. Broglie și unu fuzionistu D. Mulen. Din aceasta întăia manifestație nu se poate încă nimică închie, nici pentru, nici în contra reviziei, însă se poate încredința că e puținu favorabilă pentru acei ce găndeau la o străngere a tuturor partizilor cumpătate, spre a alcătui o majoritate de doue treimi malitățile prescrise, însă între acești cinci, de voturi, dacă nu de trei patrimi în favo (2) Alin este prefața întitulată, cătră înpățători mi înpățăcei, de X fege,, mi alta, Istoria pe scerii a literaturei Gromaticei române,„de filosofie și de teologie, și directoru scoleloru — manif Băloșescu timp. din vinimecxe 008$. Biliștenne din: A Fopo 124. Note 20] podesa fața XI—XXX ande ce specifică anece 23 de pași prin Capitălistu înțelegemi unu omia forie c capiti ape de sani, ne te auslé, Gramatile enu panchismu, cu pcopitalu mare s sunt. ..” - pu 4i „rni cnensa îndoi căuturi dormvii mari, ce rîmanmțește mai miate în Moldova. Citește întracea Edițiune rosu și mai vine, metaforie ce înțelege: unu omu pine marginalu 137, la fața 120. mi Adaogerea, de for de ștințe ori apte, împruguru ka pupoștinge, roane: mapea aimiei române $ 141 156, Fața 132 ” ; e e apte: [semi amant: Le | | KE pre capitatu di UI nmori r 167, care n$ pot fi fără de interesi pentru rri core ne JAox silonil cetăți cetăținiiromâne. Vezi anea copiitopie români. Grămatică, |axim sânt române din Trandasania a scrisu Grămatică Română cu litere: Elementa lingine Daso-Comanae sive Valachicae Buda 1805. 6) Pauli Iorgovic, Doctor de filosofie, a scrisu Oos creații de limba românească., Buda 1799, 7) Antoniu de Marci, Directorii scoalelor din