Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-06-11 / nr. 92
Mu Abonamente. Iașii și ținuturi ! Prsțul ne unu amu 75 lei. - pese luni 40 — -roștii vițerilor ne unu rându este 25 parale. -- - Iașii, Luni in 11 Iunie. Abonamentul. Ceface în lumi, la Tipografiea Butumăului Romanu, mi la Jlisperiea fraților Gheorghiu iap la ținutul ne la Domnii Profesori. Astă sonc esă Lunea și Golea gu dose suplemente in u. ne fie care lună 77735555555557352373355555E55 MOLDAPVIEL. Iașii. boi în 8. Iunie s'au serbatu cu mare pirimonie la Biserica Catolică Duminica mare numită Corpus Domini sau Joea verde. pre Cca M. S. Antonio de Stefano Cpiscopu de Verenzis vizitatorul apostolicu în Moldova însoțitu de vr'o zece preoți au săvărșitu sănta Serviție în mizaocul unei numeroase mulțimi de credinciși ai ritului catolicu cum și de streini. Unu concureu la această manifestație religioasă ce părea a fi intrupțiune lăngă rugele cele Sfinte și armonie a unei orchestre cu căntarea vocală a tupei Itasiene, care pe lăngă săntările profane p'au uitatu de a intona și imnuri religioase celui Pre Puternisc. D. D. Generalu Consulul de Aizenbian a M. D. Împăratului Austriei cu totu corpul său diplomatic uni D. Romilo Consul Franțezu iarăși cu corpul său au asistatu la această zi solemperă. Episcopul Antonio au datu unu prănzu strelucitu. La această ocazie guvernul localu ka totudeauna au înlesnitu și acuma totu ue ce părea de trebuință pentru manificența și buna rănduială a Servătorei, precum muzica militară și gandarmi. După aparoraoa Consiliului Adminietrativu cuprinzitoare propoziției Departamentului din Năuntru de a se înființa zi de tărgu in Capitală in fiecare săptămănă gioa, s'au încuviințatu de Prea În Domnu Stăpănitoriu a ce statornici aseminezi de torgu la patru părți: la Beilicu, în Păcurari, de vale de u și în Sărărie. D. lui Iordachi Miclescu însoțitu de unu vătăștel și de alți viciori boerești, cutezăndu a bate ne unu Anghelachi Mironescu, s'au cu pedeapsa 1687 de trei luni la monasprea Soveja, după lacotărire. Dinoe Doeoepai au ... Administpatin o propunere printoare de a pune unu frău rănguirilor fără nici unu temeiu, ne care unile fețe noprite numai din patimă sau de învrăjbire personale, și numai de plăcerea de a șicana, pornescu adese în contra amploaiaților guvernemăntului mi în contra particularilor, stărnindule procesuri ce neliniștescu odihna lor și vatămă interesele lor, mi nevoescu ne guvernemăntu de a avea corescoplințe zădarnice. Consiliul de bătăndiu cu pătrundere asupra acestei propuneri și recunoscăndu trebuința de a adopta măsuri potrivite de a împedeca neviitorime asfel de șicane care, nu numai că punu în sbuciumare pe persoanele în contra cărora s'au pornitu o plănsoare, dară care încă prilejescu cheltiele statului cum și revizorilor și alți amulodtți însărcinați - FOILETONUL ZIMBRULUI Domnule Redactor- O scrisoare de la Focșani ne dă trista și neașteptata înștiințare că D. Millo cu trupa care ar avea învoirea de apese în Valahia. Tristă zicem, pentru că această oprire dovedește micșorarea persoanelor ce au interes de a monopolisa un talent ce în conștiința sa se declară puțin prin obstacole de așa fire, neașteptată pentru că nu am pututu crede că prima Bassbuti a afla ocrotire pănă și în prigonirea Domnului Millo, ce ca creator, putem zice a teatrului național, dinpotrivă să cupriza ca agente îmbrățoșarea Fraților români. —D,ca deocamdată prin representațiile sale de 49 Focșani adună aplaudele întregului public, iar noi sperăm că se vor găsi bărbați în București care pot stărui a ce trimite Dasi Millo încnviinarea ue am fi dorit a ce da mai lesne spre însuflețirea unei întreprinderi prin care să mai poate păstra caracterul naționalităței noastre n aa Dlale și c.l. van abonatu Re - 5555 [ MOLDAVIE. Jassy. La Fète-Dieu a été célebrée jeudi dernier 7 du count avec grande pompe à l'Eglise catholique de Lassg, 8. Em. M. S. Antonio de Stefano Enegie de Verensis, visitateur Arostoșe en Moldavie, assisté d'une dizaine de prètres, a célebré de Service Divin au milieu d'une foule nombreuse de fidéles du rite ntholique, ainsi que d'étrangers. Pour donner à cette manifestaon religieuse un plus grand eclat, on a uni aux prières Gnagmoie d'un orchestre accompagnant le chant vocal de la troupe italienne , qui n'a pas oublié, au milieu de ses occupations profanes, - des santignes religieux à la louange du Topt-Rpissant. : le Chevalier d'Eisenbach Agent et Consul. Général de 8. M. “ik d'Autriche, ainsi que Mr de Botmiliau, Consul de la : République franc aise, accompagnés {tous les deux de tout le person| | ; ! r nel de leurs Consulats respectifs ont assisté à celte pieuse solennité. L’Evèque Antonio a donné ce jour-là un diner splendide. A cette occasion le Gouvernement losal n'a pas manqué, comme à l'ordinaire, de contribuer de sa part à la magnilicence et au bon ordre. de celte fète, en y envoyant la musique militaire et des gendagmeu. — Par suite d'une proposition du Département de l'intérieur tendante à fixer un jour de marché pour la Capitale, et portée à la connaissance de 8. A. 8. le Prince Regnant, il vient d'être décidé que ce jour de marché, aura lieu le jeudi de chaque semaine dans quatre endroits différents de la ville, savoir: à Beylik, à Pacourary, dans ‘la partie basse du palais et à Sararia. — Mr Georges, Miclesko, accompagné de son intendant et de quelques valets de ferme, s'étant porté à des voies de fait contre ma certain Anghélaki Mironesko, il vient d'être condamné par décision supérieure à tr ois mois de reclusion dans le couvent de Sovéja. — Le Département de l'intérieur vient de presenter au Conseil Administratif une proposition tendante à mettre un frein aux plaintes dénuées de tout fondement que des individus , mus par des passions ou des rancunes personnelles, et pour le seul plaisir de la spisane, élévent souvent contre des employés du Gouvernemet et contre des particuliers, en leur intentant des proces qui détruisent leur GRR et portent atteinte à leurs intérêts, et entraînent sans cesse le Gouvernement à des correspondances oisepues, Le Conseil ayant mghement délibéré sur cette proposition, et reconnu la nécessité d'adopter des mesures propres à empêcher à l’avenir de pareilles snisanes qui non seulement mettent en embarras les reg--lii----------.------------------ PĂRU.I - 6 Împăratu grădinei mele Uriești între copaci, Părțile cu vărfu în nouri Pe pămăntu astăzi ce zaci! O suflire, unu văntu numai De Kape nici nu vreai ©- ții Astăzi pre pămăntu cu morții Te omoară dintre nii. Astpn'i lumea, asta'i slala! Te-ai înălțatu, tu-ai măritu Mai presusu d'ai tăi tovarăși, Ai datu roadă, ș'ai umbritu Dabiji Vodă și mie Peste unul și pot veacu. Astăzi ale tale tufe În părână ce prefatu. (") Poeziea aceasta c'aë făcutu de răposatul Logo, Kodaci Conachi unui părune ce afla în grădina ca de la Pigănăști, mi care odinioară sixa Vodă, găsitu scrisu, au fostu și a lui Noi Manu publicatu întocmai precum l'am T. C. Darănu zu 7233 ---- -- am 0 Eemn .GENURIRE DESPRE GRAMATICE.IE ROMÂNESTI. Cămpulu cunoștințeloru omenești este așa de mare, și atăta de întinsu, în cătu acela, carele cătu de puținu îlu cunoaște, și'și aruncă numai o privire de ochi peste dănsulu, încremenește. - și trebuințele pe care mintea sănătoasă le poftește de la unu cultivatu săntu așa de mari, așa de diverse și atăta de lățite! Pe toate celelalte lăsăndule la o parte fiindu că nici timpulu nu ne ieartă, nici scopulu de a specifica și a defini pe acelea nu ne este, aice ne întoarcemu numai la argoros, ce cineorămu mai deunăzi în 3/mbru No 68, la cerirea Provincipiului din Bacău, care le poftește a cunoaște Lista Gramaticeloru pentru limba romănb eștie pănă acumu la lumină. Acestu provincial (provintialu literatu ce vede) zice, , că pro„vincialii, ca unii ce păstrează mai tare caracterristica naționalității, Ni poiescu a priimi totu ue li „s'aru arunca de cătră capitalișt (lăcuitorii capitaliei) 1) fie aceea ori cumu, dorescu însămi îndră (1) Să mi fie iertatu a ascepta că cuvăntul Capitalistu din zisulu pruclu, ne scăndălează, căci aici nu e la loculu lui. La Romăni acestu cuvântu a fostu necunoscutu, mi după spunape wi ne întrebuințatu Coi