Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)

1970-07-10 / nr. 7016

? ) f K ■A A Proletari din toate țările uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7016­­ vineri 10 iulie 1970 , 4 pagini 30 bani ÎNCHEIEREA lucrărilor plenarei COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimați tovarăși. Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid și popor des­fășoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea inter­nă cît și externă a partidului și statului nostru demonstrează, o dată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că ac­tivitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregu­lui popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității ță­rilor socialiste, a mișcării comu­niste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dez­voltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială­­ constituie un tot unitar, se condiționează reci­proc, sunt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Comi­tetul Central al partidului și gu­vernul, acționînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor pro­bleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm nor­mal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la pro­blemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, parti­dul și întregul popor asupra fe­lului cum se înfăptuiesc sarcini­le planului de stat pe anul 1970, în primul semestru producția glo­bală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produ­se de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției indus­triale a crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiții sarcinile privind creșterea pro­ductivității muncii, ridicarea ca­lității producției, sporirea efici­enței întregii activități economi­ce. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să a­­preciem că există condiții favo­rabile pentru îndeplinirea în în­tregime a programului stabilit. In domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anu­lui trecut. Rezultatele obținute în prime­le 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsuri­lor luate la timp pentru asigu­rarea desfășurării în bune con­­dițiuni a producției. Ele sunt ro­dul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și con­duceri de către ministere și or­ganele centrale a activității e­­conomice. In același timp, aceste rezul­tate demonstrează că organele și organizațiile de partid își în­deplinesc tot mai bine rolul or­ganizator și conducător în eco­nomie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîn­­dite în industrie, în realizarea planului producției pe primul se­mestru, cu cît, după cum se știe, in această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comite­tului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pen­tru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost execu­tate în condiții bune, s-a asi­gurat o cantitate mai mare de îngrășăminte și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catas­trofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întreve­dea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, măsurilor luate pentru datorită reînsă­­mînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturi­lor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aproviziona­rea populației. De altfel, strîn­­sul orzului și griului a și început și recoltele obținute sunt mulțu­mitoare , și în județele unde nu a început încă recoltarea, se a­preciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspec­tive pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Po­rumbul, floarea-soarelui, cele­lalte culturi se prezintă, în ge­neral, bine ; umiditatea este mai mult decît suficientă, și avînd în vedere că și vremea este căl­duroasă se poate aprecia că re­coltele de toamnă vor fi satis­făcătoare. De aceea avem con­vingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu le­gume. Volumul mărfurilor cum­părate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezul­tatele generale obținute în eco­nomie în primele 6 luni ale a­­nului sînt bune. Avem toate con­dițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966- 1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această pe­(Continuare în pagina a ll-a) CU PRIVIRE LA INUNDAȚIILE DIN PRIMAVARA ACESTUI AN, IA MASURILE PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITATI Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român a e­­xaminat problemele legate de calamitățile naturale din primă­vara acestui an, cauzate de inundațiile fără precedent care au afectat o mare parte a teri­toriului țării, au lovit grav nu­meroase orașe și sate, întreprin­deri industriale, șantiere de con­strucții, unități socialiste din a­­gricultură, întinse suprafețe a­­gricole cultivate, locuințele zeci de mii de cetățeni, provo­­a­cînd mari daune economiei na­ționale, precum și victime în rîndul populației. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele înce­tari pentru poporul nostru, mă­surile luate pentru salvarea avu­tului obștesc și al cetățenilor, a vieților omenești, pentru sprijini­rea populației sinistrate, înlătu­rarea urmărilor calamităților normalizarea activității economi­și­ce și social - culturale. Plenara apreciază că acțiunile energice inițiate și desfășurate sub direc­ta îndrumare a conducerii de partid și de stat, prezența tova­rășului Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, în mijlocul populației din zone­le sinistrate și amenințate de a­­pe, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică și politică desfă­șurată de organele de partid, de stat și obștești pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriașe mijloace materiale și forțe uma­ne pentru apărarea împotriva inundațiilor și înlăturarea conse­cințelor acestora. Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român dă o înaltă apreciere dîrzeniei, abnegației și eroismului cu care clasa munci­toare, țărănimea, intelectualita­tea, întregul nostru popor - ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități - au răspuns chemării partidului, înfruntînd forțele dezlănțuite ale naturii, și-au unit eforturile pentru a în­vinge greutățile și a asigura sal­varea avutului națiunii noastre socialiste. Se bucură de prețuirea unani­mă a poporului activitatea neo­bosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conștiințe și responsabili­tăți politice, desfășurată de co­mitetele de partid județene, mu­nicipale, orășenești și comunale, de organizațiile de bază și în­tregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pen­tru apărarea împotriva revărsă­rilor de ape și înlăturarea dis­trugerilor provocate de acest ca­taclism. Se cuvin evidențiate eforturile neprecupețite ale minunatului nostru tineret - vlăstar viguros al poporului ale maselor largi ale femeilor din întreaga țară, care au adus­ o uriașă contri­buție la înfrîngerea stihiilor na­turii și la intrarea în normal a vieții sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermității, dăruirii și spiritului de sacrificiu în acțiune, și-a fă­cut pe deplin și în mod exemplar datoria in salvarea bunurilor și a vieților omenești, cîștigîndu-și recunoștința și prețuirea între­gii țări , alături de armată, au dat pilde de curaj și eroism gărzile patriotice și unitățile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfășurate sub conducerea partidului, a fost po­sibil să fie preîntîmpinate distru­geri materiale și pierderi de vieți omenești încă și mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întin­deri imense ale cursului Dună­rii și rîurilor interioare, să se asigure desfășurarea normală a vieții economice și sociale. S-a demonstrat astfel încă o dată, și cu o deosebită forță, indestructi­bila unitate dintre partid și po­por, faptul că poporul nostru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că el urmează și înfăp­tuiește cu fermitate și nețărmu­rită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă so­lidaritate socialistă, populația întregii țări s-a aflat alături de oamenii muncii din județele ca­lamitate, sprijinul său constitu­ind un ajutor de preț la reface­rea gospodăriilor sinistrate. (Continuare în pagina a lll-a t I In zilele de 8 și 9 iulie a.c., au avut loc lucrările Plena­rei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiec­tul Legii organizării produc­ției și a muncii în agricultu­ră și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor or­ganizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor ma­teriale și bănești, organiza­rea și funcționarea controlu­lui financiar. Comitetul Cen­tral a decis ca aceste pro­iecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii So­cialiste România, cu îmbu­nătățirile rezultate din dis­cuția publică și din dezba­terile ce au avut loc în Co­misia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pen­tru problemele economice ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut infor­marea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăva­ra acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități și a adop­tat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotă­­rîrea cu privire la aniversa­rea semicentenarului Parti­dului Comunist Român. (Ho­­tărîrea va fi dată publicită­ții). Plenara a fost informata despre activitatea pe plan internațional desfășurată în ultima perioadă de condu­cerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale ță­rii noastre în alte țări și ale delegațiilor străine în Repu­blica Socialistă România. Comitetul Central dă înaltă prețuire activității in­­­ternaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republi­cii Socialiste România, de se­cretarul general al partidu­lui, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că a­­ceasta se înscrie pe linia în­făptuirii politicii externe de­finite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deose­bit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comu­niste din țările socialiste, precum și cu numeroase par­tide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și coope­rării cu toate statele socia­liste, a solidarității inter­naționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice progresiste, cu mișcările de și eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea u­­nității sistemului socialist mondial, a mișcării comu­niste internaționale, a tutu­ror forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apre­ciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală între Repu­blica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste­­ cu prilejul vizitei în țara noastră a de­legației de partid și guver­namentale a Uniunii Sovie­tice, document de o deose­bită importanță pentru dez­voltarea relațiilor, pe multi­ple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului in lume.. Plenara apreciază uti­litatea și rodnicia con­tactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți ai numeroa­se țări - expresie a politi­cii de dezvoltare a relații­lor României cu toate state­ (Continuare in pagina a lll-a) r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Redactor șef Redactor șef adjunct Secretariatul de redacție Industrie, viața de partid Cultură, informații Agrară, administrație Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 10766 I — 11998 I — 11696­­­ I — 11692 — 10765 — 10764 — 11995 ! ! Complexul de celuloză și hîrtie din Suceava. In clișeu : Paraschiva Tudorache, una dintre muncitoarele fruntașe din atelierul de confecționat pungi Foto: I. MINDRESCU ■ k --------- O (IM SPORIȚI n Jv. • BiiHTFI F wiHULui vFROE ? Buna gospodărire a lemnului este o cerința la fel de actuală și pentru cei cer care lucrează Desfășurat într-o atmosferă cu un pronunțat caracter de lucru, schimbul de experiență privind metodele folosite în fabricile de cherestea, lăzi și binare pentru reducerea consumului specific de lemn, organizat recent la UEIL Fălticeni de consiliul județean al sindicatelor în colaborare cu conducerea CEIL Suceava și cu sprijinul comitetului Uniunii sin­dicatelor din întreprinderile in­dustriei lemnului, a demonstrat, atît gazdelor cît și oaspeților, că în domeniul abordat sînt încă mari rezerve interne care pot și trebuie să fie puse neîntîrziat în valoare. Fiind întemeiată pe multe cifre și fapte, această con­cluzie se impune să fie reținută nu numai de participanții la schimbul de experiență amintit, ci de toate colectivele de mun­că din fabricile de cherestea, lăzi și binale din județ. Datorită măsurilor politice și tehnico - organizatorice și efor­turilor sporite ale oamenilor, pro­ducția de cherestea dintr-un me­tru cub de bușteni a crescut an de an. La ora actuală, unitățile de industrializare a lemnului din județul nostru consumă, pen­tru un metru cub de cherestea de rășinoase,­ cu 0,012 m.c. bușteni mai puțin față de anul 1966. Prin reducerea consumului specific de bușteni­­ de rășinoase de la 1,494 la 1,493, în primele cinci luni ale anului în curs, cînd toate unitățile de industrializare s-au încadrat în normele de consum planificate, s-a realizat o eco­nomie de 201 m.c. material lem­nos. Economii s-au înregistrat și la buștenii de fag și de alte spe­cii. După cum s-a subliniat și cu prilejul schimbului de experien- Pe marginea unui schimb de experiență ță, acesta însă nu poate consti­tui un motiv de automulțumire, mai ales că la fiecare specie de bușteni consumul specific pe CEIL este, deocamdată, peste media realizată pe minister. La buștenii de rășinoase, bunăoa­ră, consumul din unitățile de in­dustrializare a lemnului din ju­dețul nostru depășește această medie cu 0,003 m.c. Ce-i drept, diferența este mică, dar numai înlăturarea ei ar însemna, pen­tru economia forestieră locală, un cîștig anual de peste 2.300 m.c. bușteni­ de gater. Consumul specific de bușteni și, în general, de material lem­nos, ar putea fi, desigur, mult mai mic dacă organele și orga­nizațiile de partid și sindicate, cadrele tehnice din toate unități­le de industrializare ar manifes­ta mai multă exigență și inițiati­vă și ar interveni cu suficientă operativitate și răspundere ori de cîte ori este nevoie. Or, după cum s-a desprins și din confrun­tarea cifrelor și faptelor prezen­tate la schimbul de experiență, nu peste tot se acordă atenția cuvenită acestei probleme, con­­siderîndu-se, probabil, că eco­nomia de lemn este o sarcină facultativă pentru cei care îl pre­lucrează. In timp ce UEIL-urila Fălticeni și Rădăuți au econo­misit, prin reducerea consumului specific, cîte 118 și, respectiv, 72 m.c. bușteni de fag, UEIL Gura Humorului a depășit normele de consum cu 82 m.c. Dar în unitățile de industria­lizare sunt și alte dovezi care în­tăresc concluzia că valorificarea rezervelor interne nu preocupă in egală măsură pe toți factorii de răspundere. In fabricile de che­restea din Gura Humorului, Mol­­dovița, Putna, Sucevița nu se face întotdeauna o sortare co­rectă a buștenilor pe clase de calitate și categorii de diametre, în cele de la Pojorîta, Vama și C. CLEMENT (Continuare în pagina a n-a) tru . Aflăm de la Oficiul pen­construirea de locuințe proprietate personală că, de la începutul anului și pînă în prezent, au fost predate beneficiarilor 19 apartamen­te, din care 12 la Suceava, 4 la Rădăuți, 2 la Fălticeni și unul la Vatra Dornei. De asemenea, se află în con­strucție, în diferite stadii, un număr de 420 de aparta­mente, din care 50 cu un confort sporit, 230 confort I, 40 confort II și 100 apar­tamente confort III. Cele mai multe apartamente se construiesc în municipiul Su­ceava. Vești din Cîmpulung Moldovenesc . Forestierii din Cîmpu­lung Moldovenesc se pot mîndri cu realizările înregistrate în primul semestru al anului. Printre acestea se numără depășirea producției globale cu 884.000 lei și a producției marfă cu 2,9 milioane lei. De asemenea, muncitorii forestieri de aici au produs peste plan 5.088 m.c. bușteni de­­ rășinoase, 4.150 m.c. lemn de mină, 4.198 m.c. lemn pentru celuloză,­ 1.014­ m.c. cherestea de rășinoase și alte pro­duse. • Cu cele 160 tone de combustibil economisit de către mecanicii Depoului de locomotive Cîmpulung Est, în cursul celui de al ll-lea trimestru, se pot remorca în plus 50 de trenuri pe distanța Cîmpulung E­st - Suceava Nord. Acest succes este urmarea firească a unei bune organizări a transportu­lui, eforturilor pe care le-a depus întregul colectiv al unității. Tot în această perioadă, ceferiștii cîmpulungeni au depășit parcursul mediu de călători și marfă cu 2,6 și respectiv 1,8 la sută. f Ritmuri mereu mai înalte în producția materialelor de construcții Producția materia­lelor de construcție, in­tens și urgent solicitate pe șantierele din județ și din țară, cunoaște rit­muri mereu mai înalte, realizări cantitative și ca­litative dintre cele mai remarcabile. Pînă acum unitățile de specialitate au produs peste preve­derile de plan 452 m.c. •placaj, 200 tone plăci fibrolemnoase, 652 m.p. parchete, 3.207 m. p. (din care 1.198 în unită­țile industriei locale) uși­­ferestre, 978 tone var gras ;­de au fost produse asemenea, supli­mentar, în valoare de peste 150.000 lei și într-o gamă complexă de repe­re, piese de schimb pen­tru industria materialelor de construcții. 1

Next