Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)

1970-10-20 / nr. 7102

Proletari din toate târile, uni­l-vâ­­ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7102­­ marți 20 octombrie 1970 1 4 pagini 30 bani L. IN ACEST NUMĂR LE6E-LE6ALITATE-BÍSPÜNDERE CONTRAPUNCT SPORT țn Dag. 2 ALEGERI IN ORGANIZAȚIILE DE PARTID Viața cultural-artistică in pag. 3 Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte. Onorați reprezentanți ai sta­telor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organiza­ției Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoa­relor, această sesiune este che­mată să definească cu mai mul­tă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiuni­lor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale în­tre națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organiza­ția Națiunilor Unite a fost con­stituită la sfîrșitul celui de-al doi­lea război mondial, cînd nu se uscase încă siegele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de mili­oane de victime căzute în pír­jaiul nimicitor provocat de Ger­mania hitleristă, însăși denumi­rea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și u­­nească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asi­gure dezvoltarea liberă a fiecă­rui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile no­bile înscrise în Carta organiza­ției nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organiza­ția noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. în ace­lași timp, trebuie arătat că unele probleme importante, în- în­tr-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat ho­tărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vie­ții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor po­zitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol O.N.U. este, cred, necesară pen­­­tru a putea trage toate învăță­mintele în vederea creșterii rolu­lui ei în soluționarea probleme­lor litigioase, în asigurarea co­laborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile trans­formări cu caracter social și na­țional care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat so­cialist - Uniunea Sovietică. As­tăzi în lume sînt 14 state socia­liste, reprezen­tînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își o­­rientează dezvoltarea economică­­socială pe calea socialistă. A­­pariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei pro­blema coexistenței pașnice statelor cu orînduiri sociale di­a­ferite. în ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeș­teptări naționale a zeci de po­poare care zăceau în robie co­lonială, sub dominația imperia­listă. Ca rezultat al luptei popoa­relor pentru recîștigarea inde­pendenței naționale, sistemul co­lonial s-a prăbușit, iar pe rui­nele imperiilor coloniale au a­părut zeci de state noi. Ele joa­că astăzi un rol important în Or­ganizația Națiunilor Unite, în în­treaga viață internațională. Revoluția tehnico - științifică contemporană, pătrunderea o­­mului în Cosmos și uriașa dez­voltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conști­ința oamenilor. Popoarele, oa­menii își dau tot mai mult sea­ma de forța pe care o reprezin­tă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a cola­borării între națiuni libere și ega­le în drepturi, să pună capăt răz­boaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să per­mită realizarea bunăstării între­gii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lu­mii războiul continuă să provoa­ce moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și ti­neri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sînt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale rodul muncii pentru propria lor și bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se ma­nifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație a­­supra popoarelor, care promo­vează o politică de forță și dic­tat, amestecînd­u-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politi­cii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei pu­blice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internațio­nale demonstrează în mod eloc­vent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărî­te să-și a­­pere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și soli­daritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîte­­va aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și inde­pendente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi - orînduirea socialistă — poporul român a ob­ținut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Con­ducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o­ imagine edi­ficatoare despre progresele po­porului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de îna­poiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dez­voltate. România își propune să depună în continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei economic și în­florirea multilaterală a vieții so­ciale, pentru dezvoltarea știin­ței, învățămîntului, culturii —, factor de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate pentru ridicarea bunăstării mate­­­­riale și spirituale a întregului po­por. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat li­ber și independent numai în mă­sura în care își asigură o pu­ternică bază economică, științi­fică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvoltarea colabo­rării cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire so­cială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că Româ­nia are în prezent relații diplo­matice cu 97 de state și întreți­ne schimburi comerciale cu pes­te 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o atenție spe­cială colaborării și cooperării cu celelalte state socialiste ; în același timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale pu­tem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne pu­tem aduc­e contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre po­poarele ce luptă pentru elibera­rea de sub dominația imperia­listă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității lor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele sta­te independente, dezvoltă și este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea re­ciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pa­cea este indivizibilă și că orice conflict își exercită influența, într-un fel sau altul, asupra tu­turor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continua­rea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din O­­rientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale opiniei publi­ce mondiale, România consideră necesar să se pună capăt răz­boiului din Vietnam și interven­ției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Uni­te ale Americii și ale aliaților lor. Poporul vietnamez și celelal­te popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure pro­blemele existenței lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem Frontului Național că propunerile de Eliberare oferă o bază rațională pent­u soluționarea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mij­lociu, considerăm că rezolu­ția Consiliului de Securita­te din noiembrie 1967 con­stituie o bază rezonabilă pen­tru rezolvarea politică a conflic­tului din această regiune. Aceas­ta presupune retragerea trupe­lor israeliene de pe teritoriile a­­rabe ocupate, soluționarea ce­lorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea inde­pendenței și integrității lor teri­toriale. In același timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluție privind situația popu­lației palestiniene, soluție care să țină seama de dorințele și nă­zuințele naționale ale acestei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asi­­gurîndu-se poporului coreean posibilitatea de a-și realiza sin­gur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continen­tul nostru să se instaureze un cli­mat de respect și încredere între națiuni, să se dezvolte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. Noi conside­răm că există condiții favorabile ca Europa - leagăn al civiliza­ției, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale—să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta cores­punde nu numai intereselor po­poarelor de pe continent, ci in­tereselor tuturor popoarelor lu­mii. Desigur, consolidarea securită­ții în Europa presupune elimi­narea reziduurilor celui de-a­l doi­lea război mondial și a perioa­dei războiului rece, recunoaște­rea inviolabilității granițelor e­­xistente și, în general, a schim­bărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbeli­că. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de că­tre toate statele a Republicii De­mocrate Germane, asigurarea participării ambelor state ger­mane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în so­luționarea chestiunilor în suspen­sie pe continentul nostru consi­derăm că ar avea realizarea unei conferințe genera­l-europene con­sacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și a­­cordurile bilaterale dintre state, indiferent de orînduirea socială, România dezvoltă ample rapor­turi diplomatice, promovează re­lații multilaterale cu toate țări­le europene. In acest context, în­cheierea tratatului sovieto—vest­­german reprezintă un important pas înainte pe calea normaliză­rii relațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regio­nale are o însemnătate deosebi­tă pentru destinderea internațio­nală. De aceea, România acțio­nează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea acestei zone a lu­mii într-o zonă a colaborării și păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că or­ganismele internaționale pot juca un rol important în respectarea principiilor dreptului nal și în dezvoltarea internațio­relațiilor dintre state, țara noastră își a­­duce contribuția activă la­­ în­treaga viață a Organizației Na­țiunilor Unite și a celorlalte fo­ruri cu caracter mondial. Este știut că din inițiativa României și a altor state, O.N.U. a adop­tat unele rezoluții importante — și anume cea cu privire la dez­voltarea acțiunilor pe plan regio­nal și a relațiilor de bună ve­cinătate între state cu orînduiri sociale diferite, precum și cea re­feritoare la promovarea în rîndu­­rile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. Și actuala sesiu­ne a Adunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri românești cum sunt : „Consecințele economice și soci­ale ale cursei înarmărilor și e­­fectele sale negative asupra pă­cii și securității", precum și „Ro­lul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și ne­cesitatea întăririi cooperării eco­nomice și tehnico - științifice în­tre state“. La ordinea de zi a actualei sesiuni a organizației noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internațio­nală, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între sta­te, lichidarea colonialismului și a subdezvoltării, apărarea și res­pectarea normelor de drept inter­național, asigurarea securității mondiale. Sperăm că rezoluțiile ce se vor adopta în legătură cu aceste propuneri vitale ale ome­nirii vor fi de natură să exercite o influență favorabilă asupra e­­venimentelor internaționale, vor servi în mod efectiv cauzei pă­cii și destinderii în lume. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor. Sesiunea jubiliară a Organi­zației Națiunilor Unite este, du­pă opinia mea, chemată să dea un im­puls mai puternic colabo­rării și cooperării internaționa­le, să contribuie la realizarea de noi pași pe calea soluționării problemelor litigioase și a con­flictelor dintre state, la instaura­rea u­nei păci trainice. Desigur, aceste deziderate se pot reali­za numai prin acțiunea unită a tuturor statelor și popoarelor. In acest sens, dumneavoastră aș supune atenției considerentele guvernului român cu privire la direcțiile principale către care ar trebuii să ne îndreptăm efor­turile pentru soluționarea pro­blemelor stringente ce stau azi în fața omenirii și de care de­pind progresul, pacea și secu­ritatea internațională.­­ Un obiectiv central al vieții internaționale contemporane este acela de a se pune capăt nein­­tîrziat războaielor și conflictelor armate actuale dintre state, care constituie un grav pericol pentru pacea întregii omeniri, a se în­ceta orice acte de agresiune, precum și de amestec în trebu­rile interne ale altor state, a se asigura respectarea deplină dreptului popoarelor la autode­­­terminare. O importanță deose­bită ar avea în acest sens recu­noașterea și aplicarea neabătută de către toate guvernele a prin­cipiilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferi­te. In acest spirit se cere ca toa­te statele să-și asume obligația solemnă de a renunța la folosi­rea forței sa­u la amenințarea cu forța în rezolvarea problemelor litigioase, de a acționa pentru soluționarea conflictelor dintre ele exclusiv prin mijloace politi­ce, pe cale pașnică, prin inter­mediul tratativelor. — Considerăm, de asemenea, de o importanță primordială ca toate statele să-și ia obligația de a-și întemeia relațiile dintre ele pe deplina egalitate în drep­turi, pe respectarea reciprocă a independenței și suveranității naționale, pe neamestecul în treburile interne și avantajului reciproc. Numai apărarea și res­pectarea cu strictețe de către toate statele a acestor princi­pii poate asigura o colaborare și cooperare internațională , să­nătoasă, poate feri de noi con­vulsii viața internațională, poa­te oferi deplină garanție de se­curitate fiecărui stat. — In rezolvarea problemelor internaționale este necesar să se aibă în vedere respectarea intereselor tuturor popoarelor, iar la elaborarea și înfăptuirea (Continuare în pagina a IV-a) i 4 r c 1 Blocul lamă din cartierul „Arini" Suceava Foto : D. VINTILA ÎN AGRICULTURĂ, DUMINICA, S-A MUNCIT RODNIC Țăranii cooperatori, mecani­zatorii și lucrătorii din întreprin­derile agricole de stat au lucrat, duminică, pe ogoare la strînsul recoltelor, pregătirea terenului și semănat, ca într-o zi obișnuită. Alături de ei, au ținut să-și adu­că aportul mii de elevi, munci­tori și funcționari. Rezultatele muncii tuturor s-au concretizat în însămînțarea a peste 526 ha. cu grîu și secară, în recoltarea a 92 ha. cu cartofi și 54 ha. cu porumb, cît și în transportarea în bazele de preluare a 2.629 tone de cartofi și 845 tone de sfeclă de zahăr. Raidul întreprins de redacție, cît și veștile primite ieri, au pus în evidență multe acțiuni bune, dar și cîteva mai puțin lăudabile. La Dărmănești și Ițcani, pe rampele de preluare a cartofi­lor, în amiaza zilei de duminică, era­ o afluență mare de camioa­ne și tractoare cu remorci. Ope­rativitatea cu care responsabilii rampelor, ajutați de reprezen­tanți ai C.S.F. Rădăuți și, respec­tiv, Suceava, cîntăreau fiecare transport a exclus staționările. Tovarășul I. Tcaciuc, responsabi­lul cu­ preluarea cartofilor la Iț­­cani, ne-a dat unele explicații : „Ne-aim așteptat azi - de altfel ca și duminica trecută - dato­rită timpului favorabil, la o a­­fluență , deosebită a mijloacelor de transport încărcate cu car­tofi. De aceea, s-au luat și mă­suri corespunzătoare : spațiu li­ber de depozitare pe rampă, e­­chipe cu­ efectiv­ sporit pentru descărcarea camioanelor și re­morcilor și încărcarea vagoane­lor, dirijare atentă a intrării au­tovehiculelor pe basculă, la cântărire". Intr-adevăr, cele peste 210 to­ne preluate alaltăieri numai la centrul Ițcani atestă că s-a lu­crat intens. Din discuția avută aici cu contabilul șef al C.A.P. Sfîntu Mic, tovarășul G. Ailenei, a reieșit­ că duminică au primit un ajutor substanțial, la trans­portul recoltei, din partea între­prinderii de gospodărie orășe­nească Suceava, prin trimiterea a 12 camioane. Acestea au trans­portat­­ 25 tone de sfeclă și 28 tone de cartofi. Cantități importante de cartofi și sfeclă de zahăr au mai trans­portat și cooperativele agricole de producție Verești (110 tone), Siret (106­ tone), Hăințești‘și‘ Plo­­peni (cîte 80 tone fiecare), Bur­­dujeni ..(6­0 tone) și altele. La însămînțarea griului,­­ can­tități mai însemnate au realizat: Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a ll-a) I Lucrările agricole de toamnă solicită, zi și noapte, eforturi deosebite din partea mecanizatorilor Foto: I. MÎNDRU " CREION Un act colectiv de afirmare Toamna a intrat, hotărît, în faza ei decisivă. După o noap­te cu. . . probleme, în care a fost pus la încercări serioase spiritul de prevedere al gos­podarilor (am întîlnit grămezi de cartofi „uitate“ în fără acoperișul elementar cîmp de protecție împotriva înghețului), ziua de duminică a debutat cu un soare puternic. Stratul gros de brumă încă nu se ridicase cînd pe tarlalele fermei din Ițcani a Stațiunii experimenta­le agricole Suceava s-a revăr­sat, ca un torent de tinerețe, un grup de 90 de elevi ai Li­ceului nr. 3 din Suceava. Adu­ceau cu ei, pe cîmp, un crâm­pei din freamătul recreațiilor, dar și o doză însemnată de în­cordare, proprie orelor de curs. Neastâmpărul adolescentin, ne­liniștea specifică acestei vîrste a căutărilor erau canalizate, de data aceasta, într-o singu­­rură direcție. Cartoful — pro­tagonistul nr. 1 al actualului sezon agricol — una din bogă­țiile de bază ale majorității cooperativelor agricole de produc­ție din județ, se află încă, pe alocuri, împrăștiat pe brazdele întoarse ale ogoarelor. Am re­cunoscut, printre cei ce se în­treceau în hărnicie, pe Liviu Mandache din clasa a VIII-a A, elev care a „colectat“ în pri­mele săptămîni ale acestui an școlar nu mai puțin de patru note de 10. Liviu mînuia cu în­­demînare sacii grei de cartofi. „Numai într-o oră — ne spunea el — împreună cu colegii mei de clasă am strins 40 de saci“. „Elevii noștri — ne spune to­varășa Olga Simioniuc, direc­toarea adjunctă a liceului, ca­re conducea acest grup — au dovedit, în ultimele săptă­mâni, nu numai hărnicie, dar și multă dăruire în munca a­­ceasta utilă și instructivă, ca­re se cheamă „practică agri­colă“. Cu clasele mari am a­­dunați și am predat circa 45 tone de cartofi și 80 tone de ceapă“. I. CAZAN (Continuare in pagina a ll-a)J TELEX • La Tu­lr­ea au început lucrări­le de construcție a unui nou port fluvial, care prezintă o deosebită importanță pentru activitatea eco­nomică a județului. Proiectul pre­vede realizarea a trei dane cu do­tări moderne pentru manipularea mărfurilor, platforme, linii de cale ferată, post trafe, grup tehnic de exploatare. In amonte, pînă la an­trepozitul frigorific, se va construi un dig de apărare Împotriva inun­dațiilor care, în etapele viitoare, va constitui baza pentru alte două dane cu cheiuri verticale. • Inginerul Ioan Pîrvulescu din Făgăraș a creat un nou procedeu de purificare pe cale chimică a fe­nolului. Prin aplicarea metodei respective, care a fost brevetată ca invenție, se obține o concentra­ție de 99,94 la sută fenol pur, față de 40 la sută cît se realizează du­pă metoda clasică. Fenolul, în concentrație de aproape sută la sută, se produce la chimic din Făgăraș în Combinatul instalații­­»imple, concepute și realizate de specialiștii intreprilsUorik

Next