Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)
1972-06-23 / nr. 7622
/ > V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA I noi Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI NR. 7622 vineri 23 iunie 1972 4 PAGINI 30 BANI ÍN INTIMPINARIA CONFERINȚEI NATIONALE A PARTIDULUI $1A CELEI DE A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII SDR SEMNUL ACELUIAȘI MOBILIZATOR ANGAJAMENT: BHimiiüiiiiiiiiiiniaiiiiiiBMiiiiiiiiiiiiiiiiinniiiiiimiiiiiiimiiMiiiiiiimiiiiiMmiiiminiiiminiiiiiiiimmimuuinmiiiiniuniüiinmniuiiiuuiBüiiuiniiiBniiinauiaiiHniiiiiiiiniitHiiiiiBiiiiiBiimiiiiiiniiiiiiniiBBiiiiiiHiimHiniiiniiMniiMiii^ nnHiiHiniiiiuaiiiHifflnHiiiiiiiiiiMiinuHiiiiitüHiimiiiiuiB ÎNFĂPTUIREA înainte de termen A SARCINILOR ACTUALULUI CINCINAL PE FONDUL ENTUZIASTEI Întreceri socialiste Oamenii muncii din industria județului RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA planului SEMESTRIAL Pe fondul entuziastei liste care se desfășoară la întreceri sociotemperaturile cele mai înalte, integrînd, ca un uriaș fluviu, elanurile, ideile valoroase, hărnicia comuniștilor, a întregii clase muncitoare de pe cuprinsul patriei, pe toți cei care făuresc cu mintea și cu brațele edificiul măreț al socialismului, oamenii muncii din industria județului nostru raportează astăzi îndeplinirea planului semestrial la principalii indicatori. Este acesta un succes de prestigiu, o veritabilă carte de vizită a făurarilor de bunuri materiale din Țara de Sus, care pun în lumină, înainte de orice, hotărîrea de a păstra în permanență semnul egalității între cuvînt și faptă, de a cinsti marile evenimente ale anului curent — Conferința Națională a partidului și aniversarea a 25 de ani de la proclamarea republicii — cu infăptuiri deosebite, de a fi părtași la realizarea prevederilor actualului cincinal înainte de termen. Succesul consemnat astăzi sintetizează, totodată, roadele intensei munci politice desfășurate de organele și organizațiile de partid, finalizarea acțiunilor tehnico - economice întreprinse în perimetrul fiecărui loc de muncă, al fiecărei secții și unități industriale, pentru ca rapoartele zilnice de producție să înregistreze consecvente creșteri, pe linia înfăptuirii sarcinilor de pian, a angajamentelor suplimentare asumate în întrecerea (Continuare în pagina a IlI-a) O hotârîre unanimă la Exploatarea minierǎ Vatra Dornei CINCINALUL 11311 +19 Lllli In fiecare zi, noi colective de oameni ai muncii din județul nostru, amplificîndu-și eforturile creatoare, descoperind și valorificînd noi resurse, răspund chemării înflăcărate a partidului nostru pentru realizarea actualului cincinal înainte de termen. Intîmpinînd cu rezultate remarcabile Conferința Națională a partidului și cea de a XXV-a aniversare a republicii, comuniștii, ceilalți salariați de la Exploatarea minieră Vatra Dornei raportează, pînă în prezent, realizarea unui spor la producția globală și marfă de peste 5 milioane lei. Numai la metal în minereu marfă, acest harnic colectiv a obținut, față de angajamentul de 1600 tone, 2415 tone. Deosebit de semnificativă este depășirea indicatorului de productivitate cu 12,2 la sută, pe seama căruia s-a obținut 70 la sută din sporul producției globale. — Asemenea rezultate — ne spunea tovarășul Roman Dziubinschi, secretarul comitetului de partid de la această unitate — stau la baza hotărîrii noastre de a încheia actualul cincinal în numai 3 ani și 9 luni. Evident, o astfel de acțiune presupune ca fiecare comunist, ceilalți muncitori să acționeze în permanență la cea mai înaltă cotă responsabilității. Pentru a aceasta, adunările organizațiilor de partid de la toate sectoarele au pus un accent deosebit pe întărirea muncii de educație a omului, pe descoperirea tuturor posibilităților de care mai dispunem, manifestarea la fiecare loc de muncă a spiritului de partid, a intransigenței față de orice atitudine înapoiată. — Răspunsul nostru — ne relata comunistul Gheorghe Florea, inginerul șef al unității — dat altor colective de mineri din județ, precum și din întreaga țară, are un temei sigur. Cîteva cifre sînt de natură să ne edifice. Față de anul 1967, astăzi producția globală s-a dublat, productivitatea muncii la fel, s-au obținut un număr sporit de produse, au fost reduse cheltuielile la mia de lei producție etc. ION RÂCARU (Continuare în pagina a IlI-a) Deși tînăr, colectivul Fabricii de tricotaje „Zimbrul" din Suceava se poate mîndri cu numeroși fruntași în producție. In rindul acestora se situează și muncitoarea Elena Ciobîcă Foto . X. MÎNDRESCU Li ÎNTREPRINDEREA MECANICA DIN SUCEAVA Eforturile creatoare = tone de metal economisit, diminuarea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă Amînîndu-și pentru puțin timp obișnuitele treburi cotidiene, nu puține la număr, ce revin unui constructor șef unui tehnolog șef dintr-o înșireprindere mecanică cum este cea de la Suceava, comuniștii Gheorghe Jișcanu și Dumitru Văcariu, doi dintre inginerii de nădejde ai unității, de competența cărora depind compartimente hotărîtoare ale producției, bunului mers al tehnologiei, ne înfățișează preocupările concrete ale oamenilor de aici pentru buna gospodărire a metalului. Cei doi interlocutori ne vorbesc despre acțiuni, fapte ale muncitorilor, ale colegilor lor, care se înscriu în viața intensă a întreprinderii, a colectivului. Notînd detaliile ce ni se oferă, ne dăm seama că oamenii întreprinderii sunt angajați intr-un veritabil proces al milimetrilor, cu desfășurare permanentă. După fiecare ședință de lucru, caracterizată prin căutări, confruntări de opinii între specialiști, între muncitori cu experiență și maiștri, se pun în evidență noi căi, noi posibilități de reducere a consumului de metal, de diminuare a cheltuielilor la mia de lei producție marfă. » — S-a stabilit la începutul anului că avem posibilitate să economisim cu 24,7 tone de metal mai mult decât în 1971 —• ne relatează tehnologul șef al întreprinderii, tovarășul inginer D. Văcariu. Din această cantitate, 15,8 tone reveneau serviciului nostru, iar 8,8 tone — constructorului șef. Cum acționăm noi ? Orientîndu-ne asupra principalelor trei direcții : îmbunătățiri tehnologice, folosirea deșeurilor și croirea combinată. Apoi, am calculat ce se poate economisi la fiecare produs. Numai la foarfecă de tăiat oțel-beton, utilaj pe care-1 expediem atît în țară cit și peste hotare, se pot economisi 9 tone din metalul planificat inițial. Afirmația privind folosirea deșeurilor nu este hazardată. Utilizăm, fără a afecta cu nimic calitatea polizorului dublu P. D. 300, o parte din deșeurile rezultate da la fabricarea mașinii de găurit tip „G 12,5". — De ce manieră sunt intervențiile referitoare la procesul tehnologic, știindu-se că acesta se stabilește pe temeiuri științifice, cu meticulozitate, în limitele exactității riglei de calcul ? — Orice modificare în sensul perfecționării procesului tehnologic este binevenită. De exemplu: Stabilisem inițial ca unele repere să fie executate din material brut. Ulterior, însă, au venit constatarea și su MARIA FLOREA (Continuare în pagina a III-a) \\\V.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\v> I Bl Din metalul economisit în primul trimestru se pot fabrica 10 mașini de găurit. | Bl în urma perfecționărilor tehnologice și profesionale, timpul de realizare a foarfecei de tăiat oțel s-a redus cu 18 ore, iar cel afectat mașinii de găurit, cu 13,6 ore. \ Bl Nouă inovații aplicate ■ = 16,9 tone metal economisit. \ Bl Cheltuielile la 1000 lei producție marfă s-au redus, în 5 luni, cu 49,60 lei. i.\\\\\\\w\\\\\\\\v\\\\\ V \\\\\\\^^^ ! Încheierea vizitei PRINȚULUI NORODOM SIANUK IN ȚARA NOASTRĂ Joi dimineața, Alteța Sa Regală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noastră la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sianuk, au venit, pînă la aeroportul internațional București - Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lângă șeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăiască prietenia și solidaritatea militantă dintre poporul român și poporul cambodgian" se putea citi pe mare pancartă înălțată pe plantoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarășii: Gheorghe Pană,Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, ,Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prințul Norodom Stanik și președintele Nicolae Ceaușescu trec in revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeții răspund îndelung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul Norodom Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalții oaspeți cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la frontiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție ale forțelor armate române. (Agerpres). DECLARAȚIA COMUNA ADOPTATĂ CU PRILEJUL VIZITEI OFICIALE ÎN ROMÂNIA A ȘEFULUI STATULUI CAMBODGIA, PREȘEDINTELE FRONTULUI UNIT NAȚIONAL AL CAMBODGIEI, ALTEȚA SA REGALĂ PRINȚUL NORODOM SIANIK (19-22 IUNIE 1972) La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală prințul Norodom Sianuk și Alteța Sa Regală prințesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în România, între 19 și 22 iunie a.c. în timpul șederii sale în România, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și celelalte personalități cambodgiene au vizitat unități industriale, obiective social - culturale din orașele București și Pitești, luînd cunoștință cu mult interes de realizările obținute de poporul român în făurirea orînduirii noi, socialiste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de prietenie și solidaritate pe care poporul român le nutrește față de poporul cambodgian. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală prințul Norodom Sianik, au avut convorbiri la care au participat: Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri; Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri; Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; Corneliu Mănescu, membru al C.C. P.C.R., ministrul afacerilor exalterne ; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R.; Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lângă șeful statului Cambodgia. Din partea cambodgiana , Jeng Sary, trimis special al părții din interior a Frontului Unit Național al Cambodgiei (FUNC) și a Guvernului Regal de Uniune Națională (GRUNC), Sarin Chiak, membru al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ministrul afacerilor externa al GRUNC , Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ambasador al Regatului Cambodgia în Republica Socialistă România; Thiornn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberare națională . Alteta Sa prințul Sisowath Methavi, director de cabinet al șefului statului. In cadrul întîlnirilor și convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, de prietenie și înțelegere reciprocă, cele două părți s-au informat reciproc asupra preocupărilor actuale ale popoarelor român și cambodgian, au examinat etapa actuală și perspectivele relațiilor bilaterale și au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la probleme ale vieții internaționale, în(Continuare în pagina a IV-a) Imediat după recoltarea păioaselor CULTURI SUCCESIVE PE SUPRAFEȚE CIT MAI MARI! - Unitățile agricole situate îndeosebi pe valea Siretului și Sucevei dețin o bună experiență în realizarea de culturi duble sau succesive, ani de-a rindul însămînțînd, după recoltarea cerealelor păioase, însemnate suprafețe cu porumb sau cu alte plante de nutrețuri. „In cei 10 ani de cînd lucrez în această unitate, relata tovarășul Eugen Irimescu, inginerul șef al Cooperativei agricole din Dolhești, m-am convins că obținerea unei a doua recolte de furaje este posibilă și deosebit de avantajoasă. Anul trecut de pe 100 ha, cu porumb semănat în miriște am obținut cite 8 tone nutreț verde la hectar, iar pe o parte din această suprafață, în toată luna septembrie, au pășunat 150 de vaci”. Aflăm de la interlocutorul nostru că în acest an, după ce au fost recoltate 550 tone masă verde de secară de pe suprafața de 20 hectare, terenul, bine lucrat și fertilizat cu 500 kg. superfosfat și 200 kg, azotat la hectar, a fost însămînțat cu porumb pentru siloz. Inginerul speră că va obține peste 40 tone masă verde la hectar. „Producția mare, de pe această suprafață ne va permite acoperirea necesarului de masă verde pentru însilozare, ne spunea tovarășa Maria Buculei, președinta unității, precum și trecerea a 10 ha. de porumb destinat însilozării la boabe. Pentru compensarea deficitului de pășune din lunile august - septembrie am hotărît ca, imediat după recoltarea orzului și a griului, să semănăm cu porumb în amestec cu mazăre suprafața de 200 ha., de pe care să obținem circa 1.000 tone nutrețuri verzi. Acestea ne vor satisface necesarul de masă verde pe circa 60 zile, mai ales pentru vacile în lactație". în acest scop, unitatea și-a asigurat sămînța necesară, iar secția de mecanizare a reparat utilajul necesar la arat și semănat. Preocupări susținute am constatat și la cooperatorii din Dolhasca, care sînt deficitari în furaje. Lipsa de nutrețuri din anul trecut a influențat negativ producția de lapte. Trăgînd învățămintele cuvenite, gospodarii din Dolhasca au și luat o seamă de măsuri. „Deja dispunem de sămînța necesară. Vom cultiva în miriște, după orz și grîu, 200 ha, cu nutrețuri verzi, care să ne suplinească lipsa de pășune pe timp de 40 zile" — ne-a declarat tovarășa Ana Șușu, președinta cooperativei agricole de producție. La Liteni, comună în raza căreia ființează trei unități cooperatiste care cresc un însemnat efectiv de animale, suntem informați de tovarășul Gheorghe Bălăeasa, secretarul comitetului comunal de partid, că „obținerea unei noi recolte de furaje de pe terenurile însămînțate după recoltarea culturilor păioase ocupă un joc de frunte în aria preocupărilor noastre. Problema este prezentă în planul operativ al campaniei de vară, recent dezbătut și aprobat. Prevederile întrec cu mult suprafețele cultivate în anii cuți, reprezentînd aproape tre30 la sută din suprafața ocupată cu păioase , ne-am propus să adunăm o producție totală de peste 2.000 tone furaje verzi". In continuare, suntem informați că suprafețele cele mai mari vor fi cultivate la Rotunda și Liteni, cite 90 și, respectiv, 150 ha., unde și necesitatea completării rezervei de furaje este mai stringentă. La Liteni, unde condițiile permit, circa 30 ha. cu porumb masă verde vor fi cultivate în sistemul de irigații. „Succesul culturilor duble — opina tovarășul Gheorghe Coțovan, inginerul șef al C.A.P. Reuseni, depinde atît de operativitatea recoltării păioaselor cit și a însămînțării furajelor. In condițiile acestui an, strînsul orzului și griului va începe cu cel puțin 10—12 zile mai devreme decit în anii precedenți, ceea ce creează premise deosebit de favorabile pentru însămînțarea culturilor PETRU SIMINICEANU (Continuare în pagina a Il-a)