Biseric'a şi Şcól'a, 1882 (Anul 6, nr. 7-52)

1882-09-19 / nr. 38

ANULU Trz. ARADU, 1882. 7 1. Octomvre IsTr. 38. BISERIC­A si SCOL'ciSi IF'aia, bisericesca, scolastica,, lit­er­aria si economica. Ese o data in septemana : Duminec'a. l'retinilu a Ilonamei lui s ! Pretinlfi inaiertiiinilorii s Pentru Austro-Ungari’a pe ami . . 5 fl.—cr. s Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu „ „ „ jum. anu 2 „ 50 ■ ,■ cam 150 cuvinte 3 fi., pana la 200 cuvinte 4 V. si mai sus 5 fi. v. a. Corespondintiele se se adreseze la Redac­­tiunea dela „BISERIC’A si SCOL’A“ Er banii de prenumeratiune la „TIPOGRAFI’A DIECRSANA IN ARAD.“ • H m­i n "H . Pentru Romani’a si strainetate pe anu­l „ — __,, •i ii ,, j- a- 3 ,, 50 Cuventare bisericesca pentru crescerea prunciloru. (Rostita in a 10 Dumineca după Rusalii in capel’a din Mehadia) de Trotoiereulu Constantinu Gurbanu. „Cresceti-ve pruncii vostrii in invetiatura, sfatuindu-ii in cuvinte dumnedie­­esci.“ (Ef. IV. 4.) Recunoscu si sum convinsu câ tem’a d’a indemna spre educatiunea prunciloru — ce mi­­am alesu pentru diu’a de astadi, s’ar potrivi mai vertosu pentru poporulu de rendu, carele inca nu e petrunsu de importanti’a ei; sciu si aceea, câ intre voi iubitiloru mei ascultători —• sunt multi, cari fia ca barbati de scoala, fia ca literati ori ca iubitori de patria si popom insi­si au făcut si făcu studiu despre invetiamentu si educatiune , totusi — considerandu ca educatiunea unui popom aterna in cea mai mare mesura dela cei ce stau in fruntea lui, dela cărturari si clas’a inteligenta, constatandu ca intre fruntasii poporului nostru in timpulu mai prospetu s’a pornitu unu miscamentu imbucuratoriu pe terenulu acest’a , — in mijlo­­culu acestei porniri nobile si frumóse si amvo­­nulu bisericei si­ recunosce de a sa chiamare a incurge la mareti’a opera a edificiului poporulu, a arata punctulu de manecare alu bisericei si vederile, ce pe canalulu organeloru sale soco­­tesce a le validita, ca nucumva crescerea popo­rului se stee in contrastu cu asiadiamentulu bisericei. Manecandu din aceste considerante si obser­­vandu sfatulu Apostolului catra Efeseni (IV. 4.) „Cresceti-ve pruncii vostrii in invetiatura, sfatu­indu-ti in cuvinte ddicesci, “ pana­ ce asiu desveli tem’a susaratata, si anume: 1) cum trebue se fia crescerea prunciloru? 2) detorinttele nóstre facia de educatiunea poporului, — me rogu se me ascultaţi cu luare aminte. I. Fijidu vorba despre crescerea intelectuala, despre­­Invetiatura, din capulu locului cauta se accenturezu, ca in diu’a de astadi, omenii fia cât de mărginiţi in cunoscintie, pretindu a trece de invetiati, si­ dau sie-si unu aera — dupa­ cum de comunu se dice — de cugeti, câ tóte bibliote­­cele lumei au intratu in capulu loru, in cari nu mai incape nici capacitate, nici sfatu, nici dovedi; din capulu locului trebue se constatu, câ in diu’a de astadi de­si nu toti, dar multi oameni socotesu câ caitii­­a adeverata se castiga prin teatre si adunări amusante, convenirile si vorbele seriose sunt reservate pentru anumiți omeni, pentru autori de cârti, pentru profesori si invetiatorii poporu­lui, cari pe langa toata ostanel’a loru binefaceto­­ria nu se bucura de cuvenit’a stima a intregei societari. In timpurile mai de demultu crescerea copii­­loru era trasata pe fric’a lui Ddieu, pe evlavi’a crestineasca, pentruca insisi părinții erau mai religiosi si mai mari creștini; deci a fost urma­rea fireasca, câ si omenii se indestuliau cu mai putini, nu cunosceau atâtea desiertatiuni si deci erau mai îndestuli­ti, nu erau espusi atâtora lipse ca si in diuda de astadi. Plăcerile lumesci nu erau desvoltate la gradulu acestea de astadi si omenii prin urmare nu erau molipsiți de tristele urmări ale loru; se scolau de diminétia, sera se puneau la odihna după rendnelile naturei si erau mai sanetosi, mai tari, nu semtiau curentele si cele mai line ca noi in diu’a de astadi. Dar veni torentulu civilisatiunei moderne si ne lua si pre noi in cursuln seu. Se goliră bisericile si se amplura teatrele; iconele saute se scosera din casele oameniloru si in loculu loru se puseră altele, ce fantasi’a unui pictoru le-a vopsitu — pentru­ ce ? pentruca se contribue si elu la civi­­lisatiune, ori ca se profite si elu de slabitiunea

Next