Biserica şi Şcoala, 1929 (Anul 53, nr. 1-52)

1929-01-01 / nr. 1

Nr. 1 BISERICA ŞI ŞCOALA Pag. 3 mulţumită şi aşa de nefericită, fiindcă nu mai cunoaşte virtutea virtuţilor: stăpânirea de sine. Gândurile rele, sentimentele urâte, voinţele slabe sunt slobode, nu mai au nici un frâu şi ele înveninează raporturile între oameni. Omul este făcut după chipul şi asemăna­rea lui D-zeu carele este atot­bun, atotştiutor şi iertător, dar în ziua de azi noi vedem din partea oamenilor aşa puţine fapte de bunătate, de milă şi de iertare care să-i facă vrednici de asemănarea cu Creatorul lor. La Anul Nou să luăm ferma hotărâre de a ne apropia prin faptele noastre tot mai mult de Părintele nostru cel ceresc. Drumul care duce la Domnul este rugăciunea. Tineri şi bătrâni şi voi părinţilor grijiţi şi nu uitaţi sfintele rugăciuni fiindcă numai dânsele vă pot da fericirea pe care o doriţi cu toţii. O mamă s’a dus de acasă şi a lăsat pe masă o sticlă cu otravă. Când a venit acasă şi-a găsit copilaşii morţi. Ce se întâmplase? Copiii de bună credinţă că tot ce pun părinţii lor pe masă este bun, au gustat cu toţii din otravă şi au murit. Nu este nimic mai firesc decât ca copiii să facă ce fac părinţii lor şi să aibă o încre­dere oarbă în ei. La Anul Nou e timpul cel mai potrivit când ne vroim unul altuia sănătate şi fericire. Să ne întrebăm cum vor fi fericiţi în viaţă acei copii ai căror părinţi au uitat sfântul Altar al bisericii şi nu au primit taina Sf. Cununii! Oare nu vor urma şi ei la timpul lor exemplul dat de părinţi? La poporul nostru există fru­mosul obicei ca al m­ei, când se pleacă copiii la sata cununie, să-i binecuvinteze părinţii. Cum să binecuvinteze pe copiii lor acei părinţi cari la rândul lor nu au primit binecuvântarea sfin­tei biserici prin sfânta cununie?! La Anul Nou vă rog iubiţii mei fii sufle­teşti să daţi exemplu bun copiilor voştrii, împăr­­tăşindu-va cu toţii cu taina sfintei cununii. Lăsaţi amintiri plăcute şi exemple frumoase pentru­ ca ei să şi aducă aminte de voi întot­deauna cu drag. Istoria lumii ne întăreşte că fie la neamuri întregi, fie la oameni, atunci când a slăbit cre­dinţa în D-zeu, a secat şi izvorul vieţii. Moartea întotdeauna se iveşte împrejurul necredinţei. De acea dacă doriţi să vă lungiţi viaţa, întăriţi-vă credinţa în D-zeu care este unica putere ne­­peritoare pe pământ.­­ Nu este o legătură mai puternică şi mai adevărată pe pământ decât aceia care leagă pe părinţi de fii. Atâta e de scumpă această legătură între părinţi şi fii încât ea nu se poate răscumpăra cu nici o greutate de aur şi argint. Eu, Smeritul episcop al Aradului, mărturi­sesc lumii, că legătură părintească este între mine şi între voi. Harul D-lui nostru Iisus Hristos m-a învrednicit de am cercetat până acum 205 comune bisericeşti. Nu m-a copleşit niciodată oboseala când am venit în mijlocul vostru ca un părinte, şi voi ca nişte fii adevăraţi a­ţi răspuns glasului meu de chemare, încunjurând cu sutele şi miile sfintele Altare. împreună cu voi m’am rugat lui Dumne­zeu, împreună m’am bucurat cu voi când am avut mărturia faptelor voastre frumoase şi împre­ună am plâns cu voi când toate faptele voa­stre nu s’au potrivit cu poruncile Domnului. Ca un părinte adevărat vin azi la voi şi vă binecuvintez familiile voastre, casele şi o­­goarele voastre. Tatăl cel ceresc, a cărui milă este nemă­surată, să vă samene drumul Anului no­u cu să­nătate, pace, bună înţelegere, fapte creştineşti şi fericire deplină. An Nou fericit vă doresc tuturora Al vostru de tot binele voitor ! Dr. Grigorie Gh. Comşa Episcopul Aradului Iubiţii mei fii sufleteşti! Iubiţii mei fii sufleteşti!

Next