Biserica şi Şcoala, 1934 (Anul 58, nr. 1-52)
1934-01-01 / nr. 1
Nr. 8073/933. Scrisoare pastorală de Anul nou 1934. Către Clerul şi Poporul din Eparhia Aradului GRIGORIE*) din îndurarea lui Dumnezeu episcop ortodox al eparhiei române a Aradului, lenopolei şi Halmagiului, precum şi a părţilor din Banatul Timişan. Iubitului cler şi tuturor credincioşilor din eparhia Aradului, dar şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi Domnul nostru Iisus Hristos, împreună cu salutarea noastră arhierească. „Nădejdea mea este Tatăl, Scăparea mea este Fiul, acoperemântul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie“. Prea Iubit Cler, Prea Iubit Popor Credincios, Cu a lui Dumnezeu iubire şi pază am petrecut un an vechiu şi am intrat în ziua întâia a unui an nou, care este ziua tuturor nădejdiilor bune. Nădejdile bune sunt ca zilele bune, cari se cunosc de dimineaţă şi de aceea curăţenia nădejdilor noastre este o comoară nepreţuită. Ştim că în viitor ca şi în trecut, nu vom trăi în virtuţi, fără ispite, dar nădăjduim că ispitele le vom birui mai uşor. Ştim, că precum nu este război fără vrăjmaş, nu este nici biruinţă fără luptă, dar nutrim nădejdea că vrăjmaşii vor fi biruiţi, pentru că avem dreptul să ne punem nădejdea în biruinţa binelui şi a adevărului, pentru că întunericul totdeauna s’a împrăştiat în faţa luminei. Robul care îşi petrece zilele triste în încăperea îngustă a temniţii, are dreptul să nădăjduiască că mila lui Dumnezeu şi mila omenească, îi vor reda în o bună dimineaţă libertatea şi cinstea pierdută. Bolnavul greu, care se svârcoleşte de dureri crunte în patul său, nu este iertat să-şi piardă nădejdea, că într-o bună zi prin rugăciunile sale îşi va recăpăta sănătatea mult dorită. Săracul, care cu luptă grea îşi câştigă pâinea zilnică, ara dreptul să nădăjduiască că va veni clipa când soartea lui din voia lui Dumnezeu se va înbunătăţi. Cine a fost mai nevinovat decât dreptul Iov şi cine a ajuns la o soartă mai fericită decât dânsul? Apostolul Pavel zice: «Nici o ispită nu va ajuns pe voi, decât numai omenească, iar Dumnezeu este credincios. El nu vă lasă să vă ispitiţi mai mult decât puteţi, ci împreună cu ispita face şi scăpare ca să puteţi suferi» (I. Cor. c. 10, v. 13). O pornire nebiruită a sufletului meu de părinte iubitor al vostru al tuturor, mă îndeamnă azi, când pornim pe cărarea unui an nou, să