Realitatea Ilustrata, 1942 (Anul 16, nr. 778-829)

1942-01-01 / nr. 778

ş­I O­ BSERVAŢIILE asupra naturei au dus la concluzii interesante. Aşa de pildă ar fi cazul să se revizuiască vechea concepţie că omul este „regele naturei". Se ştie că în ceea ce priveşte forţa fizică, omul este depăşit de aceea a numeroaselor animale care populează fauna terestră şi acvatică. Este un fapt arhicunoscut acela care stabileşte puterea fizică uriaşă a unor animale ca leul, tigrul, rinocerul, mistreţul, lupul, leul etc. De asemeni faţă de animale acvatic* ca rechinul, omul are foarte puţine posi­bilităţi de apărare. Dacă totuşi omul mai deţine titlul de rege al naturei, aceasta i se cuvine pentru felul în care *1 a ştiut sa înlocuiască forţa fizică ce-i croia inferioritatea cu arme de foc care-l fac de temut. Din punct de vedere al forţei pur-musculare omul este inferior chiar şi anumitor insecte. Faptul acesta nu poate constitui un titlu de mândrie. Cei mai mari şampioni, cei mai încercaţi sportivi, care au absolvit toate probele atletice de decatlon nu posedă musculatura puricelui sau a furnicai, — fenomen pe care nimeni nu-l poate înţelege nici azi. Comparaţia nu poate fi înjositoare decât pentru spiritele neprevenit* car* ignoră cercetările făcut* asupra putere! musculare a acestor insecte. Cu toată antipatia pe care o avem pentru purece, datorită vicleniei cu car* ne atacă pentru ca apoi să se „Camufleze’, trebu* să recunoaştem că rapiditatea cu omul nu poate sari în înălţime mai mult de 2.ca m. şi în lungime, mai mult de 8.04 m. Dacă ar avea sprinteneala puricelui, el ar putea sări 510 m. în înălţime adică odată şi jumătate cât Turnul Eiffel şi 850 m. în lungime. car* dispar* din locul în car* a dat atacul *st* ultiitoar*. dacă raportam viteza deplasării la proporţiii* minuscul* al* ac*st*i insect*. Vom da câteva example lămuritoare: C*l mai mar* record atletic la săriturii* d* înălfim* n’a depăşit înălţimea d* 2,06 m. Această înălţime nu depăşeşte prea mult sta­tura unui bărbat de alura atletică. Puricele însă poate sări peste un scaun de înălţime normală, rea­lizând in acest fel o deplasare în înălţime care depăşeşte de trei sute de ori talia lui. Dacă omul ar deţine forţa musculară a puri­­celui, el ar­ putea executa­­în înălţime care ar echivala cu odată şi jumătate înălţimea faimosului Turn Eiffel din Paris, care după cum se ştie este înalt de 300 de metri. Pe de altă parte cel mai mare record în săriturile in lungime, a fost stabilit la ultima olimpiadă la 8,06 m. Puricei, însă poate sări în lungime o distanţă care corespunde cu de 500 de ori talia lui. Dacă omul ar avea forţa musculară a puricelui el ar putea rea­liza sărituri de 850 de metri. In ceea ce priveşte puterea omului de a ridica greutăţi, ea a fost cu mult depăşită de forţa furnicii. Puţini oameni bănuiau la furnică, ale cărei virtuţi active au fost date ca exemplu prin fabula cunoscută, existenţa unei forţe fizice atât de mari. In timp ce cel mai mare record atle­tic la ridicarea greutăţilor a fost stabi­lit la 410 kg., furnica poate ridica o greutate care depăşeşte de 25 de ori greutatea proprie. Dacă omul ar fi ca­pabil de un efort fizic similar, el ar putea deplasa cu amândouă mâinile un automobil cu o greutate de 1750 de kg. Ceea ce trebue să mărturisim, aparţine domeniului fanteziei. Omul a reuşit însă să depăşească prin, propria sa forţă musculară una din cele mai puternice forţe ale nature!: vântul. Astfel, in timp ce vântul suflă când o furtună cu o viteză de 129 de km. pe oră, ciclistul Faillard ataşat la o mo­tocicletă a realizat viteza de 137 km. pe oră. Ştiinţa este neputincioasă să recomandă omului mijloacele prin care ei ar putea egala o mare parte din for­ţele animate sau naturale din univers. întreaga putere a omului, constă insă în inteligența lui car* l'a dus la conce­perea și la realizarea celor mai fantas­tice planuri ce au fost spre uimirea noastră realizate. Din încercării* de a se ridica deasupra solului, încercări car* datează din epoca mitologică, s'a ajuns la descoperirea avionului. Una din cel* mai interesant* realizări al* inteligenţei omeneşti, care a dus la important* economii de materii prim* şi la un confort incontestabil, est* în­călzirea urbană central­ată. Astfel în Statele Unite al* America­ există 160 de oraşe încălzite prin siste­mul central al celoriferului. Toate imo­bilele sunt legat* intre el* ca diferitei* etaje şi apartamente al* aceluiaş imobil. Un singur cuptor, în formă de uzină u­­riaşă asigură repartiţia căldurei pe o mare suprafaţă. Acest sistem a fost adoptat in trei­zeci de oraş* europene şi în Germania este pe cale de a fi generalizat. In montantul actual, când întreaga Eu­ropă simt* consecinţele lipsei de com­bustibil ideea caloriferului urban est* surâzătoare. Este, am putea spun* visul cel mai aprig al actualităţii. ■■ kt:V Visul omului este astăzi mai puternic decât oricând, să se poată bucura de avantajele unui „calorifer urban", adică de un calori­fer care — cum arată schiţa noastră — să încălzească tot oraşul, fjm Asemenea sisteme au fost experimentate şi au dat rezultate în unele oraşe străine. O • «O! Deasemenea, dacă omul ar avea forţa furnicii ar putea ridica nu 410 kg. record atletic — ci 1750 kg. în mâini. Singur 13?. Km. acest ch­l is de o motoci­,­cletă a reușit să der­iseascâ viteza vân­tului. A7A Km­. /ui ora. U i i? io. 77

Next